Singura „politică” a preotului este şi trebuie să rămână propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu

Interviu cu ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor

- Înaltpreasfinţia Voastră, la început de an nou se fac bilanţuri, aprecieri a anului care s-a scurs şi se fixează obiective noi pentru anul care a început. Ce a însemnat pentru Înaltpreasfinţia Voastră personal şi pentru Mitropolia Basarabiei, în general, anul 2008?

- Anul 2008 a fost un an şi cu bucurii, şi cu tristeţe, ca de altfel, toţi anii, mai ales după reactivarea Mitropoliei Basarabiei încoace. Suntem deprinşi să fim atacaţi. Şi dacă o perioadă mai mare nu se întâmplă nimic, ne întristăm şi noi ca şi părintele din Pateric, care, dacă într-un an nu se îmbolnăvea, se întrista şi zicea că l-a uitat Dumnezeu şi nu-l mai cercetează. Orice încercare o lua ca pe o binecuvântare de Sus, şi aşa trebuie să le primim şi noi pe toate cele ce ni se întâmplă. Să înţelegem că cei care ne provoacă un necaz, pur şi simplu, îşi fac lucrul lor, iar noi, în calitate de creştini, să reacţionăm conform sfaturilor Mântuitorului din Predica de pe munte: „Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc” (Matei 5, 44). De ce ne sfătuie Mântuitorul să procedăm aşa? Pentru a nu pierde pacea sufletului nostru, pe care o găsim numai în El. Ne spune clar că „în lume necazuri veţi avea”, deci nu trebuie să aşteptăm altceva, iar răspunsul nostru trebuie să fie: iubirea, binecuvântarea, facerea de bine, rugăciunea…. Aceasta este „reţeta” Mântuitorului pentru a păzi pacea sufletului nostru şi a ne proteja de tulburări. De aceea, din 1992 încoace, nici nu m-am aşteptat la altceva. Am fost conştient că pasul meu de a trece la Patriarhia Română nu va rămâne fără consecinţe. Se vor căuta tot timpul diferite motive şi ocazii ca să fiu atacat. Şi aşa s-a întâmplat. Ba una, ba alta. Au avut grijă şi de Mitropolia Basarabiei şi de mine personal. La diferite perioade tot altceva. S-au schimbat doar formele şi direcţiile (când din exterior, când din interior), ţinta, cum am mai spus, tot eu am rămas. Mie îmi revine doar să-i iubesc, să-i binecuvântez şi să mă rog pentru cei care au această sarcină de a mă ataca. Aşa a fost şi anul acesta. N-a constituit o excepţie. Pentru ce îi mulţumesc lui Dumnezeu. Dar anul 2008, pe lângă cele cu care m-am obişnuit deja, am avut şi o pierdere personală. A trecut la cele veşnice mama mea. Cu toate că sunt călugăr şi mi-am asumat această cruce din 1969, pierderea fiinţei prin care Dumnezeu mi-a dat viaţă a fost grea. Mai ales că ultimii vreo patru ani, mama a stat la mine, fiind şi înaintată în vârstă. Dar când pierzi pe mama nu contează câţi ani a avut - ai pierdut omul cel mai drag….. Dumnezeu să o odihnească cu drepţii Lui.

Anul trecut am irosit energiile cu tulburările provocate de un grup de preoţi angajaţi politic şi ghidaţi de forţe şi persoane interesate de destabilizarea Mitropoliei Basarabiei

- Sub aspect organizator şi misionar, care sunt realizările în Mitropolia Basarabiei în anul care s-a scurs?

- Trebuie să vă spun că avem preoţi foarte conştiincioşi, responsabili, care cu multă grijă caută de ogorul care le-a fost încredinţat şi ostenesc zi de zi să-l ţină în ordine, să nu-l scape în paragină, fără a-şi pierde timpul cu implicarea în politică sau acţiuni de alt gen, care dăunează atât persoanei implicate, cât şi Bisericii în general. Aceşti preoţi trăiesc modest şi caută mai mult la Evanghelie decât la câştig urât. Şi nici timp pentru proteste sau politică n-au. Deci, avem preoţi buni misionari şi asta ne bucură. Sigur dacă ar fi toţi aşa ar fi extraordinar, dar… Anul trecut am irosit energiile cu tulburările provocate de un grup de preoţi angajaţi politic şi ghidaţi de forţe şi persoane interesate de destabilizarea Mitropoliei Basarabiei. (Aceştia, într-un mod iresponsabil, au încercat să implice Mitropolia în confruntările dintre partide de la noi.) Cu toate acestea am reuşit să scoatem de sub tipar o carte de predici a distinsului istoric al Bisericii Ortodoxe Române, părintele Mircea Păcurariu. Până acum am scos de sub tipar Liturghierul mic, Mineele pentru şase luni (ianuarie-iunie), Tipiconul ş. a. şi avem şi alte proiecte, pe care sperăm cu ajutorul lui Dumnezeu să reuşim să le ducem la bun sfârşit. De asemenea, în 2008 s-a organizat o conferinţă de comemorare a înfiinţării Mitropoliei Basarabiei, am reuşit să ducem până la capăt elaborarea ordinului Mitropoliei Basarabiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, am reorganizat structura în teritoriu şi avem acum 11 protopopiate, am sporit numărul de slujitori prin hirotonirea tinerilor teologi şi am sporit numărul de parohii. S-a continuat acţiunile caritativ-filantropice şi am reuşit să organizăm o colectă în parohiile Mitropoliei Basarabiei, astfel am putut ajuta 8 familii care au avut de suferit în urma inundaţiilor din vara trecută. Păcat că n-au reacţionat toate parohiile, dar să impui pe cineva cu forţa să facă bine, nu poţi. O problemă rămâne neînregistrarea părţilor componente ale Mitropoliei Basarabiei la Ministerul Justiţiei. Retragerea unor consilieri mai vechi, a permis accederea în funcţie a altor preoţi, care au dat dinamism sectoarelor care le revin, cum este, de exemplu, cazul părintelui Sergiu Aga, Consilier cultural, un preot cunoscător şi doritor de a se implica în misiunea culturală a Mitropoliei.

Ne străduim să nu slăbim ritmul, ba dimpotrivă. Important să avem o creştere constantă. Preoţii noştri au participat la diferite momente culturale, emisiuni televizate ş. a. aflându-se în permanenţă în misiunea propovăduirii Cuvântului lui Dumnezeu.

* Pentru 2008, Mitropolia Basarabiei are stabilite careva obiective realizabile?

- Bineînţeles. În primul rând, îmbunătăţirea sau dinamizarea misiunii - propovăduirea Evangheliei. Am iniţiat un recensământ, dacă putem să-i spunem aşa, pentru a vedea în care parohii sunt mai mulţi sectari, ca apoi să identificăm cauzele şi să căutăm, împreună cu preoţii parohi, soluţii. De câţiva ani încercăm să deschidem un seminar teologic. Cu toate că avem patru instituţii teologice înregistrate, nu funcţionează nici una din cauza lipsei de finanţe. Vom căuta în continuare soluţii, măcar pentru una din aceste şcoli.

Preoţii Mitropoliei Basarabiei n-au voie să facă politică, să fie părtinitori faţă de partidele politice, iar pentru a propovădui Cuvântul lui Dumnezeu în orice situaţie au binecuvântarea mea

* Există voci, chiar, dintre unii slujitori, care susţin că preoţii ar trebui să aleagă televiziunile unde sunt invitaţi. Să nu accepte orice invitaţie. Ce părere aveţi vizavi de această iniţiativă, Înaltpreasfinţia Voastră?

o Este o gândire lumească, nu una bisericească. Dacă emisiunea are caracter creştin, de ce să nu meargă preotul să propovăduiască. Preoţii Mitropoliei Basarabiei n-au voie să facă politică, să fie părtinitori faţă de partidele politice, iar pentru a propovădui Cuvântul lui Dumnezeu în orice situaţie au binecuvântarea mea. Apostolii mergeau între păgâni, riscându-şi viaţa, să ducă Evanghelia lui Hristos, dar noi astăzi, alegem televiziunile sau posturile de radio. Pline ne sunt satele de sectari, dar noi nu mergem să propovăduim că nu ne place televiziunea sau radioul cutare. O, Doamne, că mare este grădina Ta. Păi noi ne manifestăm atunci ca nişte politicieni. Ne certăm, nu vorbim unii cu alţii, nu acceptăm ziarul acela, postul de radio cutare sau televiziunea respectivă, pentru că nu ne convine. Şi misiunea ortodoxă atunci cui o lăsăm? Sectelor? Dacă i-ar invita pe sectari, credeţi că ar refuza? Ce am promis la hirotonie sau la terminarea studiilor teologice? Ne spune Sfântul Apostol Pavel: „M-am făcut tuturor toate ca să-i câştig pentru Hristos”. Slujitorul are obligaţia să folosească orice mijloace pentru a transmite Evanghelia lui Hristos. Singura „politică” a preotului, pentru cei care nu cunosc acest lucru, este şi trebuie să rămână propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu.

Noi nu am făcut şi nici nu facem deosebire între partide. Pentru Mitropolia Basarabiei toţi sunt creştini şi noi încercăm să îi încurajăm la fapte bune

* În 2008 aţi acordat şi câteva distincţii mirenilor care au ajutat lăcaşe de cult sau au făcut alte fapte de vrednicie. Vreţi să comentaţi acest aspect?
* Da, şi este un argument care demonstrează că Mitropolia Basarabiei nu face deosebire între partide. Am oferit o diplomă de vrednicie dlui Valeriu Berilă de la Ştefan Vodă, despre care mi-au relatat consilierii că a făcut nişte fapte de adevărat creştin. Cu preţul propriei vieţi a salvat alte vieţi în timpul inundaţiilor din vara anului trecut. Mai târziu am aflat că este membru PPCD. Noi nu partidul, fapta am apreciat. De asemenea am oferit distincţii dlul Vlad Cubreacov, dl. Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, dlui Vlad Filat, dl Valeriu Cosarciuc ş.a. În total am oferit 35 de distincţii. Cei pe care i-am destins fac parte, după cum mi-au spus consilierii, din aproape toate partidele din R. Moldova. Şi aşa a fost tot timpul. Noi nu am făcut şi nici nu facem deosebire între partide. Pentru Mitropolia Basarabiei toţi sunt creştini şi noi încercăm să îi încurajăm la fapte bune. Faptele apreciem, nu partidul. Şi Dumnezeu după fapte ne va judeca, nu după doctrina politică pe care am susţinut-o sau nu în viaţa aceasta.

Unul din „motivele” invocat de aceştia, prin care încearcă să divizeze Mitropolia este inspirat dintr-un moldovenism rudimentar şi anume că „românii ne conduc”

* Înaltpreasfinţia Voastră, care este situaţia preoţilor care au ieşit de sub ascultare?

o Aşa cum se cunoaşte, deja, preoţii Ion Mutu şi Ion Porcescu au fost excluşi pentru nesupunere şi comportament violent, ca fiind cei care au întreţinut legături constante cu structura locală a Patriarhiei Moscovei şi au coordonat tulburările din cadrul Mitropoliei Basarabiei împreună cu alţi preoţi. Personal am avut această părere de ai elibera din cadrul Mitropoliei imediat când au început scandalul. Mi-am amintit atunci de ce s-a întâmplat la Bălţi în 1992, unde preotul Ion Porcescu a fost foarte activ şi s-a manifestat ca un românofob înfocat. Dar unii consilieri au fost de părerea să nu ne grăbim, să încercăm să-i „recuperăm”. Le-am spus atunci că, după aproape 15 ani de luptă împotriva Mitropoliei Basarabiei, cum să-i mai „recuperezi”? Li s-a oferit şansa când i-am acceptat în 2006. Dar s-a văzut că scopul aderării n-a fost faptul că brusc au descoperit că sunt români, ci altul - unul distructiv. Cât de mult iubesc ei românii, de altfel ca şi ceilalţi din grupul respectiv ştim noi. Altă misiune au avut. Şi vedem că decizia noastră de ai elibera din cadrul Mitropoliei Basarabiei a fost o hotărâre corectă. Altminteri, acum când preotul Ion Porcescu a fost reţinut de poliţie şi suspectat de favorizare a migraţiei ilegale a persoanelor peste hotare, această pată venea peste Mitropolia Basarabiei. Asta ne mai lipsea. Unii pe drept cuvânt au întrebat, oare nu pentru aceasta au dorit să acapareze conducerea Mitropoliei. Că aşa strigau: „Noi trebuie să conducem Mitropolia. Noi vom face ordine”. Bună „ordine” aveau de gând să instaureze. Şi cine?

Celorlalţi câţiva preoţi, vre-o şapte, la număr, le-am trimis scrisori să-şi clarifice situaţia. Unii au reacţionat. Alţii n-au dat, încă, nici un semn. Oricum mâna le este întinsă în continuare. Aşa cum am stabilit intenţia revenirii o vor face publică, pentru ca cei pe care i-au dus în eroare să afle care le este poziţia până la urmă. Consiliul Mitropolitan a ajuns la concluzia că ar fi bine să nu ne grăbim cu decizia finală, să consultăm şi comunităţile de creştini. L-am informat în acest sens şi pe Preafericitul Patriarh Daniel. Dacă nu vor dori să revină, după ce va fi cercetat fiecare caz în parte, se va ţine cont şi de deciziile pe care le vor lua comunităţile, vom fi nevoiţi să le recunoaştem autoexcluderea printr-un act oficial.

Ceea ce este rău e faptul că acest grup cu afecţiuni prorăsăritene continuă să îndemne pe alţi preoţi la nesupunere încercând să scindeze Mitropolia. Unul din „motivele” invocat de aceştia, prin care încearcă să divizeze Mitropolia este inspirat dintr-un moldovenism rudimentar şi anume că „românii ne conduc”. Preotul Petru Buburuz aşa a şi declarat, pe data de 2 octombrie, 2008, chiar în faţa reprezentanţilor de la Patriarhie că „Mitropolia Basarabiei este condusă de doi români şi trei bucovineni”. Doi români - adică PC preot Vasile Burduja, consilier economic, şi PC preot Iulian Budescu, consilier misiune şi tineret, şi trei bucovineni - PC preot Valeriu Matciac, consilier administrativ, PC preot Vlad Mihăilă, consilier învăţământ, şi PC preot Ioan Cosoi, secretar eparhial. În ultimul timp aceşti cinci preoţi sunt tot mai mult atacaţi. Dar trebuie să spun că toţi sunt preoţi echilibraţi, paşnici, cumpătaţi, nu sunt aprinşi la cuvânt, nu sunt înclinaţi spre acte extreme, sunt cunoscători şi dornici de a se implica în activitatea Mitropoliei şi fac faţă sectoarelor încredinţate. Sunt preoţi responsabili, cărora le pasă de Mitropolia Basarabiei. Se încearcă, în mod păgubos, propagarea ideii că moldovenii şi bucovinenii n-ar fi români. Preotul Anatolie Goncear i-a spus în faţă părintelui Iulian Budescu: „Tu să pleci în ţara ta, să ne laşi, aici, pe noi să conducem.”. Una din grijile acestui grup este „cum să înlăture românii de la conducerea Mitropoliei”. Este clar că aceştia au pornit pe un drum greşit şi smintitor. Unii dintre ei, se pare, au şi paşapoarte româneşti. Când merg peste Prut sunt români şi patrioţi, la Chişinău, doar, moldoveni. Deci, români, numai, în paşaport, din interes, ca să poată călători liber, iar aşa - „românii ne conduc”. Sunt români numai dacă au de profitat. Panta moldovenismului este periculoasă. Nu mi-am dorit nici odată ca această problemă să o avem în Mitropolia Basarabiei. Am încercat tot timpul să le spun, să le vorbesc preoţilor, că suntem români si orice discuţie la această temă sunt vorbe deşarte şi timp irosit. Sincer să fiu este trist pentru mine, dacă au ajuns aşa de departe. Sau poate acolo sau aflat tot timpul, noi doar acum am aflat. Sunt tot mai multe indicii că acţiunile acestui grup sunt ghidate dinspre Răsărit. Aceiaşi învinuire mi-au adus-o şi mie când eram la Bălţi, când au devastat sediul episcopal (unde a fost participant activ şi preotul Ion Porcescu), că aş aduce românii în Moldova. Auzi! Parcă moldovenii n-ar fi români, ca şi bucovinenii, ardelenii, oltenii, bănăţenii sau muntenii. Şi strigau, unii în catedrala de la Bălţi, că-s filoromân. Atunci le-am spus: „Fraţilor nu aveţi dreptate. Eu nu-s filoromân, eu sunt chiar român”. Auzind acestea au început să strige şi mai tare. Dar am crezut că timpul, pe o parte din aceştia, i-a mai vindecat de acest moldovenism primitiv luat de la conducătorii statului, care intoxică sufletul, întunecă mintea şi nu-ţi permite să iubeşti pe aproapele tău. Şi te poate determina la diferite acte de răzvrătire. Constat cu întristare că unii interesaţi au avut grija să „reînvie” moldovenismul în Mitropolia Basarabiei pentru a ne dezbina. Sper să nu se răspândească. Avem preoţi buni români şi care ţin mult la Mitropolia Basarabiei. O altă idee răspândită de aceştia este că acţiunile lor sunt coordonate cu Bucureştiul. Cu acest scop am făcut publice scrisorile venite de la Patriarhie, pentru a nu fi tăinuit conţinutul lor de ceilalţi preoţi, ca aceştia să cadă uşor pradă manipulării celor interesaţi. Şi îndemnul Patriarhiei este clar - revenirea sub ascultare, ca să nu se autoexcludă. Că ar exista un „coordonator” şi la Bucureşti, care îi îndeamnă la nesupunere, îi credem. Nu ne miră că cei care „ne poartă de grijă” sunt atât de prevăzători şi că ar avea un „coordonator” şi la Bucureşti. Dar cu siguranţă au „coordonatori” şi la Chişinău, şi la Moscova.

Dar unii dintre aceşti preoţi trebuie să înţeleagă că sunt instigaţi împotriva celui care i-a hirotonit. Necinstirea părinţilor este cumva vreo virtute? Chiar dacă este „coordonată”.

Mitropolia Basarabiei este o structură istorică, ca parte componentă a Patriarhiei Române, cu drepturi legale şi canonice în acest spaţiu, pentru că integrează acelaşi neam, românii, într-o familie mare religioasă

- Recent, Mitropolia Basarabiei a făcut obiectul unei referinţe în raportul ţinut de noul patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse în calitatea sa de candidat la funcţia de patriarh?

- Constatăm că Patriarhul Kirill reia acuzaţiile aduse Patriarhiei Române privind reactivarea Mitropoliei Basarabiei şi a celor trei eparhii istorice. Patriarhul Kirill numeşte Mitropolia noastră „aşa-zisa Mitropolie”, de altfel acesta este calificativul utilizat de ruşi din 1992 încoace. Pentru credincioşii Mitropoliei noastre este jignitor să audă aceasta. Mitropolia Moldovei subordonată Patriarhiei Ruse, care are titulatura „ a întregii Moldove” poate fi numită „aşa-zisa” pentru că este o structură necanonică, motivată politic şi are o titulatură care include pretenţii teritoriale. Mitropolia Basarabiei este o structură istorică, ca parte componentă a Patriarhiei Române, cu drepturi legale şi canonice în acest spaţiu, pentru că integrează acelaşi neam, românii, într-o familie mare religioasă. Iar canonul 34 apostolic ne dă dreptul ca noi românii să facem parte dintr-o Biserică naţională. Cine şi cum va contesta acest drept al nostru de a face parte din Biserica Neamului - Biserica Ortodoxă Română? Regretăm că atunci când politicul iese în faţă, duhul Evangheliei nu mai contează. Şi-i păcat că aceasta se întâmplă între ortodocşi. Cât priveşte „pretenţiile teritoriale în stânga Nistrului” ce să zic? Fără comentarii. Asta e ca şi cum i-ai spune unui gospodar că ar avea pretenţii la grădina sa, care este a lui şi o poate lucra în voie când doreşte el. Teritoriul din stânga Nistrului este teritoriul Republicii Moldova. Acolo nu este alt stat. Şi deci jurisdicţia Mitropoliei Basarabiei este şi peste acel teritoriu. Cât priveşte românii care locuiesc în estul graniţelor R. Moldova, noi nu putem să-i abandonăm, ei sunt fraţii noştri şi suntem obligaţi să-i asistăm religios. Noi nu avem pretenţii teritoriale la statul vecin, noi îngrijim spiritual pe fraţii noştri, românii din acel spaţiu. Şi nu ştim dacă ruşii ar trebui să-şi irosească forţele cu noi, ortodocşii din Republica Moldova. Au spaţiu pentru misiune în propria lor ţară, să fie sănătoşi.

Mai amintim în treacăt că şi grupul de preoţi buclucaşi, organizatori ai tulburărilor din vara trecută în cadrul Mitropoliei Basarabiei, s-au arătat nemulţumiţi de reactivarea eparhiilor noastre istorice. Şi dacă îmi amintesc bine preotul Petru Buburuz a fost coleg, un timp, la sectorul de Relaţii externe a Bisericii Ortodoxe Ruse, cu actualul patriarh Kirill.

În acelaşi timp apreciem disponibilitatea pentru dialog a patriarhului Kirill şi nădăjduim că discuţiile se vor purta în duhul dragostei creştine, al canoanelor bisericeşti şi al adevărului istoric. Astfel vom reuşi împreună să identificăm soluţia necesară pentru convieţuirea şi de ce nu conlucrarea celor două structuri bisericeşti, românească şi rusească, în acest spaţiu spre binele Ortodoxiei.

o Au apărut în presă, la sfârşitul anului trecut, sugestii ca materialele Mitropoliei Basarabiei să nu mai apară în ziarul FLUX. Cum comentaţi aceste afirmaţii, Înaltpreasfinţia Voastră?

* Toţi trebuie să ştie că Mitropolia Basarabiei difuzează informaţiile sale la toată presa de limba română de la Chişinău, cât şi comunităţilor româneşti din America, Canada, Australia şi Europa. Peste 300 de adrese. Noi doar le expediem. N-am rugat pe nimeni, niciodată, să publice informaţiile noastre. Aceasta ţine de politica de informare a cititorilor a fiecărui ziar în parte. Dar, în acelaşi timp, nu pot să nu remarc că există publicaţii la Chişinău cărora le-am expediat, anul trecut, comunicatele noastre (aproape 60 la număr), dar au preferat să publice doar materiale care au atacat direct sau indirect Mitropolia Basarabiei şi pe mine personal. Aceasta este realitatea şi poate fi probată răsfoind colecţiile presei de la Chişinău. S-a creat senzaţia (cel puţin aşa am perceput noi) că odată cu declanşarea conflictului de grupul de preoţi amintit, ziarele de la Chişinău au instituit o blocadă informaţională nedeclarată public Mitropoliei Basarabiei, publicând în acelaşi timp, doar, materiale denigratoare la adresa Mitropoliei. În această situaţie, faptul că ziarul FLUX, din propria iniţiativă, a publicat unele materiale de-ale noastre (repet, noi nu am rugat pe nimeni să facă acest lucru), a contribuit, într-un fel, la spargerea acestei blocade. Nu pot decât să le mulţumesc pentru aceasta. Pentru noi este important dacă informaţiile difuzate de Mitropolia Basarabiei ajung la creştini, astfel putem să-i informăm despre viaţa religioasă a Mitropoliei, dar şi despre atitudinea structurii noastre bisericeşti într-un subiect sau altul. Dar când ne confruntăm cu blocade… Vom informa şi în continuare toată mass-media. Aşa este corect. Să publice sau să nu, vor decide fiecare în parte.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Sursa
2009-02-26 15:44:24