Iarăşi poporul a votat. Din păcate, trebuie să spun că este un vot care este în defavoarea Republicii Moldova. Nu nominalzez care partid concret e de vină, ci din cauza incapacităţii lor de colaborare în vederea depăşirii crizei politice. Dacă nu se va găsi un compromis între toate forţele politice reprezentate în parlament, Republica Moldova riscă să devină teritoriu neguvernabil.
Pentru moment, unicul partid care poate face un parteneriat este PLDM, pentru alegerea preşedintelui ţării şi formării guvernului nou. Scenarii romantice de genul – coaliţie largă pentru alegerea preşedintelui şi coaliţie de centru dreapta după, nu par a fi verosimile. Mai curînd ar fi un compromis între toate forţele politice sub presiunea factorilor externi, dacă este aşa o presiune, şi dacă se doreşte cu adevărat stabilizarea situaţiei în Republica Moldova.
Astăzi este ziua tuturor românilor. Şi totuşi sînt trist, nu mă pot bucura de această sărbătoare din cauza că România pe care o iubeam eu, nu mai este.
Astăzi un coleg din Ucraina, în cadrul unui interviu oferit, mă întreba dacă maine ar fi referendum pentru Unirea cu România cum aş vota? Şi sincer aş vota împotrivă. România de azi nu mai este România pentru care am luptat în toţi aceşti ani. Totuşi cu tristeţe îndrăznesc să felicit românimea, nu statul român, cu ziua noastră.
Sper că Republica Moldova, sau România mică, să reuşească să supraveţuiască în această “maşinărie de tocat” identităţile naţionale, care a năvălit peste noi după prăbuşirea URSS-ului.
Trist, de ziua cînd ar fi trebuit să mă bucur, scîrbit de mizeria teatrală a politicii noastre, dar cu speranţă că vom renaşte prin revenirea la valorile pentru care au murit înaintaşii noştri. Chiar să nu avut nici un rost moartea lor?