“Dragobetele saruta fetele”

Dragobete este sarbatoarea noastra romaneasca, fiind numita si Ziua Indragostitilor.

Pe vremurile cind parintii nostri erau flacai si fete mari, “Dragobetele” se sarbatorea pe data de 24 februarie, zi in care se considera ca natura “se trezeste” la viata, si mai ales ca incepea anul agricol.

Mitologia aminteste ca Dragobete era fiul Dochiei, un barbat aratos si navalnic, care la inceputul primaverii oficia in cer nunta tuturor animalelor.

Chiar si in zilele noastre aceasta traditie s-a pastrat, in care oamenii se intilnesc de Dragobete, pentru ca dragostea lor sa dureze tot anul, precum a pasarilor “logodite” in aceasta zi.

De multe ori se auzea prin sate: “Dragobetele saruta fetele”, aceasta fiind o traditie populara, serbata de catre toti tinerii care se adunau, fie in centrul satului, fie in fata bisericii. Participantii erau feriti de boli tot anul, plus la aceasta mai erau “premiati” cu cite-o logodna simbolica. Fetele erau foarte precaute de aceasta zi: stringeau flori de primavera pe care le pastrau la icoane si respectiv, le foloseau in numeroase farmece de dragoste.

In ziua respectiva, fetele obisnuiau sa atinga un baiat din alt sat, pentru ca sa fie dragastoase tot anul, iar baietii urmareau foarte atent fata care ii placea. In cazul in care avea loc o sarutare lunga si “aprinsa” in vazul tuturor, atunci logodna celor doi dura cel putin, un an de zile pina venea logodna adevarata.

Pina in ziua de azi se mai pastreaza aceste ritualuri de Dragobete, deoarece se considera ca Dragobetele ocroteste si poarta noroc indragostitilor, tinerilor in general.

Cupidonul romanesc anual “ne viziteaza” pentru a reaprinde flacara iubirii in inimile fiecaruia dintre noi.

PS. Iubiti-va mereu, nu doar o data pe an.