Dărnicia - test al curăţiei dragostei noastre.

  Un proverb popular spune: ” Dacă dai , n-ai”. Este oare adevărat? Chiar aşa să fie? Ce are de spus Dumnezeu la acest aspect al vieţii noastre? Vom cerceta cîteva texte care aruncă lumină asupra acestui subiect. Un exemplu de dărnicie îl avem descris în Epistola a II-a a lui  Pavel către Corinteni:

” În mijlocul multor necazuri prin care au trecut, bucuria lor peste măsură de mare şi sărăcia lor lucie, au dat naştere la un belşug de dărnicie din partea lor.” ( 2 Corinteni 8: 2).

Este descrisă aici biserica din Macedonia care se afla într-o sărăcie mare , dar care a manifestat dărnicie multă . Este uşor să dai atunci cînd ai de toate, dar încearcă să o faci şi atunci cînd eşti în lipsuri.

 Un alt exemplu de dărnicie îl avem descris mai jos:

“ Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, S-a făcut sărac pentru noi , pentru ca prin sărăcia Lui , voi să vă îmbogăţiţi“(v. 9) Este exemplul Domnului Isus de dărnicie, care a fost unul total, pînă la moarte şi a fost făcut din dragoste pentru omenire.  A ales să fie sărac pentru noi, ca noi să ne îmbogăţim , avînd lucrul cel mai preţios şi important de pe lume: viaţa veşnică.   A renunţat la poziţia Lui de bogat în toate şi a coborît pe pămînt ca să ni Se dea nouă.

În continuare apostolul Pavel ne învaţă cum trebuie să dăm . Iată punctele principale :

1. “Pentru că dacă este cu bunăvoinţă, darul este primit, avîndu-se în vedere ce are cineva, nu ce n-are” (v.12). Atunci cînd facem o dărnicie, este bine ca ea să fie făcută cu bunăvoinţă, cu o atitudine de bucurie  şi cel care a decis să dea să dea din ce are, nu-i cere nimănui să dea din ce nu are.

2.” Aici nu este vorba ca alţii să fie uşuraţi, iar voi strîmtoraţi; ci este vorba de o potrivire: în împrejurarea de acum , prisosul vostru să acopere nevoile lor, pentru ca şi prisosul lor să acopere, la rîndul lui, nevoile voastre, aşa să fie o potrivire; “(v. 13-14). Atunci cînd dăm, acoperim o nevoie a celui căruia îi dăm , astfel ca prisosul nostru să fie o completare a nevoilor celui ce se află în lipsă.

3. “Fiecare să dea după cum a hotărît în inima lui : nu cu părere de rău, sau de silă, căci pe cine dă cu bucurie îl iubeşte Dumnezeu“(v.7, cap.9). Pericolul cel mai mare este că după ce dai  , s-ar putea să fii cuprins de o insatisfacţie şi un regret  de ce ai dat sau cît ai dat. Nu aceasta este şi atitudinea pe care ne-o cere Dumnezeu s-o avem , ci fiecare să dea după  cum a hotărît în inimă. Dacă dai cu de-a sila şi din zgîrcenie, gîndindu-te că persoana respectivă nu merită sau ce mă voi face eu după aceasata, darul tău nu va fi primit şi nu vei avea nici o împlinire că ai acoperit nevoile cuiva.

4.” Şi Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca, avînd totdeauna în toate lucrurile din destul , să prisosiţi în orice faptă bună… ”(v. 8). Acesta este rezultatul dărniciei noastre: vom primi din plin binecuvîntarea lui Dumnezeu. Apoi “  În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele, pentru orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulţumiri lui Dumnezeu”(v. 11). Dărnicia noastră este un motiv ca oamenii să-I mulţumească lui Dumnezeu şi nu numai : “…îi face să se roage pentru voi , şi să vă iubească din inimă…” (v. 14). Aceştia se vor ruga pentru voi şi vor avea şi o dragoste pentru cei care nu au rămas indiferenţi la nevoile acestuia şi au dat. Un alt beneficiu este că : ” …îi face să slăvească pe Dumnezeu pentru ascultarea pe care mărturisiţi că o aveţi de Evanghelia lui Hristos…”(v. 13).  Dărnicia arată cît de ascultători suntem de Evanghelie şi cît de mult ne place să o împlinim. Vedem că există numai beneficii atunci cînd alegi să dai şi vedem că Dumnezeu nu te lasă niciodată fără răsplată, ci , dimpotrivă , El zice să dăm  ca să avem. Versetul 8 din capitolul al 8-lea explică că prin dărnicia noastră Dumnezeu vrea să  vadă curăţia inimilor noastre, căci doar o inimă curată poate da aşa cum ne învaţă Dumnezeu, fără regrete, remuşcări, neimpuşi de nimeni şi din propria-ne iniţiativă.

Dumnezeu să ne ajute să fim ascultători de El şi receptivi la nevoile celor din jur şi să demonstrăm dragostea noastră faţă de cel apropiat  , privind la  exemplul Domnului Isus.