7725 cazuri COVID-19 în Moldova
3320 – cazuri active
4123 – cazuri vindecate
282 – cazuri fatale
Actualizarea datelor: 29 mai 2020 ora 02:32


o carte cu foamete

Am fost la Atelierul de Dramaturgie al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu". Actorii au citit din „Cartea foametei", semnată de Larisa Turea, re-apărută anul trecut la „Curtea Veche" (o primă ediţie a cărţii a fost scoasă la începutul anilor 90 la Chişinău).

Lectura a fost bună, chiar dacă, pe alocuri, a ieşit la iveală că actorii nu prea sunt obişnuiţi cu astfel de texte-document. Mai e ceva: anumite bucăţi, cum sunt poveştile personale din cartea Larisei Turea, nu pot fi citite, ci doar povestite. O soluţie mai bună era, poate, ca cititorii-declamatori să înveţe un text-două după care să-l prezinte/povestească/declame/recite/joace în faţa spectatorilor. Foaia ca intermediar şi cititul ca mediu de transmisiune a informaţiei poetice n-au fost alegerea cea mai reuşită. Mă rog, ştiind că actorii Teatrului Naţional fac treaba asta fără a fi remuneraţi, că intrarea a fost liberă, fără plată, eu zic că experimentul a reuşit. Poate că spectacolele-document nici nu e nevoie să fie recitate, ci doar re-citite...

Pentru că cititsem cartea elev fiind, partea cea mai interesantă a serii a fost, pentru mine, partida de discuţii ce a urmat recitalului. Pe alocuri, aceasta lua trăsăturile unui miting, dar patosul a avut rostul lui, reuşind să scoată la iveală câteva din pietrele ce stau de gâtul memoriei naţionale a foametei...

La nivelul memoriei individuale (trăitorii direcţi ai foametei) există un consens aproape deplin asupra motivelor şi semnificaţiei foametei din 1946-1947. Dovadă este similitudinea şi convergenţa naraţiunilor particulare ale evenimentului (majoritatea vorbitorilor au povestit istorii identice, deşi provin din varii zone geografice, istorice, profesionale, culturale). Îmi amintesc că şi bunelul din partea mamei îmi povestea despre vremurile alea, când el, proaspăt demobilizat din Armata Sovietică, s-a reîntors la vatră chiar pe timpul foametei. Îmi mărturisea că mânca ghindă (satele de la Codru au rezistat mai uşor), făină din scoarţă de copaci. Celălalt bunel îmi zicea o poveste asemănătoare. La fel şi bunicii soţiei, deşi ea provine din altă extremă a ţării. Buneii mei (şi ai altora) ştiau şi cine e vinovat de chestia asta, semn că acolo, în underground-ul rural, în memoria colectivă locală, lucrurile sunt cumva clare...

Neclarităţile apar de îndată ce un eveniment precum foametea organizată din 46-47 trece din registrul memoriei individuale (şi locale) în cel al memoriei colective (naţională, oficială). Or, atât la nivelul intelectualilor, cît şi al politicienilor (2 categorii de scribi şi ingineri ai memoriei coelctive) nu există o concordanţă, sau măcar un conses aparent de opinii şi note morale ale tragediei... Unii politicieni zic că foametea se datorează unor înlănţuiri de cauze întâmplătoare ( seceta, apoi nefericita „incompetenţă" a unor funcţionari din aparatul de stat), alţii nu spun nimic ( cum ar fi cei care nu au venit ieri la recital, deşi au fost invitaţi), o a treia categorie e prea „încremenită" în planuri de viitor ca să mai aibă timp pentru trecut...

Pe de altă parte, intelectualii moldoveni calcă acum pe greble...lăsate tot de ei. Literatura moldovenească sovietică nici n-a amintit, în toţi acei 45 ani de dominaţie, de problema foametei. Din contra, epoca cu pricina a fost zugrăvită în culori vii, presărată cu kitsch sămănătorist şi fals entuziasm al primilor kolhoznici (nu e nimic despre foamete în romanele lui I.C. Ciobanu, I. Canna, Ana Lupan, nici în poeziile lui L. Damian, G. Meniuc, E. Bucov, I. Barjanski, P. Cruceniuc şi restul). Chiar dacă plăsmuita realitate proletcultistă nu a reuşit să se substituie trăirilor ale martorilor oculari, ea a reuşit ceva mai mult: să seducă o altă generaţie, cea a mortorilor indirecţi (emigranţii), sau a celor care au venit pe urmă (fiind născuţi după 1947). Acestor generaţii, lipsite fiind de suportul memoriei directe, au căzut rapid în plasa vrăjilor narative ale scribilor moldoveni. Astea sunt greblele, ele trebuie scoase. Va trebui, pe post de genişti, să fie tot cei care au plantat bombele...

Sigur, chestia asta nu e uşoară. Generaţiile care vin sunt tot mai greu ancorabile în trecut, acestea preferând prezentul etern, imediat, sensibil. E greu să-l convingi pe un individ ahtiat de socializare (pierdere de vreme pe internet, localuri) că ar avea nevoie de un up-date (actualizare) a trecutului...

Morţii nu pot fi înviaţi, la fel nici cei care i-au înfometat, dar memoria lor poate fi, în sfârşit, plantată acolo unde trebuie, în vizibilitatea publică. Sămânţa memoriei trebuie sădită în chiar cnetrul oraşului şi mă gândesc că nu avem, în Chişinău, un monument/piatră de comemorare a victimelor foametei, nici o stradă care ar purta numele: Aleea Foametei, Piaţa Foametei. Mă gândesc că nu e un lucru atât de mic, şi nu e un lucru atât de greu. Dacă pentru Grigore Vieru s-a făcut atâta zarvă, de ce nu s-ar face puţină vâlvă pentru ca o stradă din Chişinău să poartă numele tragediei care a omorât vreo 200 mii oameni...

Nu cred că e o soluţie bună lecturarea piesei la sate, în şcoli. EI nu au probleme, EI ştiu. NOI (adică intelectualii) nu ştim, şi eventual, nu vrem să ştim. Problema foametei şi a locului ei în memoria colectivă nu e o problemă individuală a cetăţenilor, ci una de conştiinţă colectivă şi a celor care creează această conştiinţă.

Share/Save/Bookmark


Sursa
2009-02-04 13:23:36



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

16:04:07Polițistul și-a prezentat scuzele, nevăzătorul le-a acceptat —» Curaj.TV | Media alternativă
14:31:15BAC 2020 —» Gheorghe Erizanu
13:34:52WC-ul primăriei e loc de pelerinaj periculos —» Curaj.TV | Media alternativă
12:22:16IWCB Vinarium: primul concurs de vinuri on-line din lume —» Fine Wine
08:58:07Problema pensiilor românești pentru românii din R. Moldova: ”Este incorect să primești pensie și din R. Moldova și din România”, susține Ana Guțu —» Elena Robu
08:21:58Imagini vizuale, ulei, pânză —» Vitalie Coroban
06:43:32Planuri bune sau goană după vânt —» Moldova Creștină
06:35:29Indrăznește sfânt —» Moldova Creștină
23:34:37Nocturn —» Alexander's Poems… | Nu exista minciuni doar adevar fara dovezi…
21:03:59Promoție la poliția Drochia, cumetrii au reduceri la răspundere —» Curaj.TV | Media alternativă
20:01:45Am făcut 90 km pentru o campanie caritabilă Sage Foundation —» Andrei Albu - omul alb cu gînduri negre
19:36:30Ce cadouri le-am cumpărat copiilor mei de Ziua Copiilor: jocuri de societate, carduri și cărți —» Sunt MAMĂ!
18:14:49©️ Alege-i pe acei oameni care te aleg pe tine —» Licurici de suflet
17:25:44Mediatizarea a soluționat o problemă —» Curaj.TV | Media alternativă
13:23:43Lucrare și licitație pe bani publici CJ Buzău&Podul GOLDEN GATE —» Curaj.TV | Media alternativă
11:11:58Poate tehnologia îmbunătăți moravurile noastre preistorice? —» Curaj.TV | Media alternativă
11:00:46Apelul președintelui Uniunii Editorilor din Republica Moldova, Gheorghe Prini —» Gheorghe Erizanu
10:18:03Masa plinä —» liliana
08:22:43Când fosta-i mama copilului și poloneză pe deasupra —» Viata pe Tinder – Viata amoroasa pe Tinder
08:20:28Un brand nou pe piața vinurilor: Aurelius —» Fine Wine
05:29:18Ce ce întâmplă, totuși, la Banca Națională? —» un alt blog
20:45:52„Iubi” şi alte texte de Igor Guzun —» Curaj.TV | Media alternativă
20:11:30Cît valorează promisiunea unui impostor? —» Curaj.TV | Media alternativă
19:20:46Творчество и Мотивация —» Art and fashion design
16:27:58mau —» turn up the silence