Noaptea sfîntului Bartolomeu

Una dintre cele mai cumplite crime comise în numele religiei a avut loc în noaptea de 23 spre 24 august 1572, în Franta. La instigarea mamei sale, Caterina de Medici, regele Carol al IX-lea a hotarât să lase mână liberă catolicilor fanatici în asasinarea liderilor protestanţi din Paris. Gestul său va declanşa însă un veritabil carnaj, concretizat prin uciderea a zeci de mii de „hughenoţi” - cum erau numiţi adeptii curentelor protestante - de-a lungul şi de-a latul ţării. Cu două zile înainte, intrigantă Caterina poruncise uciderea amiralului Gaspard de Coligny, lider hughenot ce avea, credea ea, o influenţă nefastă asupra suveranului, îndemnându-l să intre în razboi cu Spania. Dar Coligny fusese doar rănit şi Carol, care nu ştia despre urzelile mamei sale, promisese să-i pedepseasca pe atentatori.

Nu i-a fost însă greu viclenei regine să-l convingă că hughenoţii erau pe cale să se revolte şi să-l detroneze şi înspăimântat, tânarul suveran a autorizat uciderea principalelor lor căpetenii. Cei mai multi protestanţi se aflau chiar în Paris, participând la celebrarea nunţii liderului lor, Henric de Navarra, cu sora regelui, Margareta. Uciderea amiralului Coligny, aruncat de la fereastra camerei unde zăcea rănit, a dat semnalul începerii macelului.

Instigate de agitatorii care puneau în seama hughenotilor situaţia economico-socială dezastruoasă în care se zbatea regatul, masele populare, majoritar catolice, i-au atacat pretutindeni pe hughenoţi. Se estimează ca 3000 de protestanţi au fost ucişi în această noapte ţi în ziua care a urmat la Paris, şi 70.000 în întreaga ţară, carnajiul marcând reizbucnirea razboaielor religioase în Franta.