Testamentul lui Grigore Vieru


Poetul nostru Grigore Vieru a murit în noaptea de sâmbăta spre duminica în urma unui accident de circulaţie. Grigore Vieru ar fi împlinit, la 14 februarie, 74 de ani.

Am avut o singură dată ocazia de a-l vedea pe marele nostru poet. Îmi amintesc foarte clar. S-a întâmplat în toamna lui 2003 la Uniunea Scriitorilor din Chişinău. Eram acolo în trecere, dar l-am zărit pe poet şi m-am oprit pentru câteva minute. El era la o masă împreună cu alţi câţiva scriitori şi conversau aprins. Nu am îndrăznit să mă apropii şi acum îmi pare rău. Ce aş fi putut să-i spun? Că am crescut cu poeziile sale, că îl stimez ca om şi scriitor şi că îi doresc sănătate? Poate că ar fi apreciat. Nu voi şti niciodată.

Părea un om plăpând care ducea pe umerii săi o cruce mult prea grea. Un suflet de copil care cântat toată viaţa mama, copiii şi patria. A luptat neîncetat pentru limba română şi Basarabia – acel „copil înfăşat în sârma ghimpată”. Dar a îndurat bătăi şi batjocură. Căci prea numeroşi îi erau duşmanii. Cei care ieri îl acuzau şi calomniau în Moldova Suverană şi alte ziare plătite de comunişti, astăzi îl deplâng. Nu aveţi dreptul să o faceţi, mişeilor! Nu aveţi dreptul să-l plângeţi! Pentru că voi sunteţi cei care l-aţi omorât! Voi şi mercenarii plătiţi de voi care nu ratau nici o ocazie pentru a-l împroşca cu noroi. Aşa a fost întotdeauna: cei proşti şi limitaţi îi vor urî întotdeauna pe cei mai deştepţi ca ei. Iar cei talentaţi care nu se încadrează în patul vostru procustian vor fi decapitaţi, maltrataţi, mutilaţi. Dar totul are un sfârşit, veţi plăti şi voi pentru greşelile voastre.


Iartă-ne Grigore Vieru pentru toată suferinţa pe care a trebuit să o înduri. Şi odihneşte-te în pace.


Testament


Dragi feciori, pe-acest pământ,

Nici eu veşnic nu mai sânt,

Nu sânt veşnic, voi pleca,

Unde voi mă veţi uita,

Şi de unde nimeni

Nu s-a mai întors cândva.

V-am crescut, v-am ridicat,

Mă pot duce,

Mă pot duce împăcat.

M-au pandit jivinele,

M-a iubit şi binele.

Eu mă duc, copii cuminţi,

N-am averi sa le-mpărţiţi.

Va las numai visul meu

Care a trudit din greu.

V-am crescut, v-am ridicat,

Mă pot duce,

Mă pot duce împăcat.

Între voi, pe-a vieţii scări,

Să nu fie supărări,

Că zilele pe pământ

Aşa de puţine sânt.

Şi nu-i alt noroc mai drag

Decât fratele din prag.

V-am crescut, v-am ridicat,

Mă pot duce,

Mă pot duce împăcat.


Lângă doină şi izvor

Nu-i uşor să-ţi fie dor,

Nu-i uşor să fii curat

Pe pământ înstrăinat.

Va las dorul cel durut

Şi nădejdea de la Prut.

V-am crescut, v-am ridicat,

Mă pot duce,

Mă pot duce împăcat.


Sursa
2009-01-24 16:32:19



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

15:46:17Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:39:00Ovoizi —» Andrei LANGA. Blogul personal
03:06:24Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
20:31:27Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:04:30Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:02:48Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:46:44Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:42:47Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
09:26:01Mesaj de felicitare —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
00:19:19Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:32:13Toamnele Chișinăului românesc de altă dată —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
16:25:51Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
09:16:21Cel mai bun vin din Moldova —» Fine Wine
04:22:00DIN POEZIA FRANCEZĂ —» Leo Butnaru
02:21:18Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:46:00I got mail —» turn up the silence
20:47:56Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:39:35Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:00:51Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:33:08Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
11:51:22Cafeneaua Literară: Spiritul Creator al Modernismului —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
08:40:56The Governor Fume Blanc 2023: Grand Gold —» Fine Wine
07:10:16Tabără de vară „Îndrăznește să-ți pese” la Biblioteca „Dimitrie Cantemir”, cu adolescenți mai încrezători și mai deschiși către lume —» BPR Ungheni's Blog
04:46:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
12:33:00Fantome —» Andrei LANGA. Blogul personal