Auschwitz: reminiscenţele unei vizite de o zi (III)

Auschwitz-Birkenau: cât de mult contează o denumire şi ce produce şcoala de azi
După o vacanţă îndelungată şi copioasă am început activitatea didactică. La primul seminar din acest exemplu am constat că şcoala produce în continuare „produse” intolerante, xenofobe, rasiste şi homofobe. Mă voi bucura dacă aş şti că greşesc. La o grupă, am dat exemplul faptelor de la Auschwitz-Birkenau şi am primit un răspuns de genul de ce nu ar mai exista un astfel de „campus al morţii” şi în zilele noastre. Nu am rămas şocat, deoarece în puţina mea experienţă am avut multiple situaţii de genul acesta, iar rolul meu fiind de neutralizare a instinctului individului dominant prin rasă şi prin alte identificări sociale. Într-o viitoare postare voi analiza mai pe larg acest aspect. Totuşi, acum aş vrea să notez câteva aspecte referitoare la complexul Auschwitz-Birkenau.
La acest moment, complexul Auschwitz-Birkenau este poate cel mai mare complex memorial dedicat victimelor războaielor, oricare ar fi dintre ele. De fapt, actuală denumire a complexului memorial, intrat în lista Patrimoniului mondial UNESCO încă din anul 1979, este „Lagărul de concentrare şi exterminare nazisto-german de la Auschwitz-Birkenau (1940-1945)”. După o serie de dispute privind Holocaustul şi rolul Poloniei în procesul de exterminare masificată a evreilor, la 28 iunie 2007, Comitetul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO a modificat numele acestui complex conform cererii exprese a Guvernului polonez. Fiind situate pe teritoriul Poloniei, după război lagărele de concentrare şi exterminare din perioada anilor 1939 -1944 au fost considerate de publicul larg a fi lagăre poloneze. Denumirea unui asemenea complex contează foarte mult: de multe ori se asociază existenţa acestor lagăre de concentrare şi exterminare cu politicile poloneze din perioada 1939 – 1945. Ori, politica de exterminare masificată, nu numai a evreilor, dar şi a altor populaţii şi grupuri minoritare, a fost una din priorităţile fundamentale ale Partidului Muncitoresc Naţional-Socialist din Germania, adică a celui de Al Treilea Reich. În acest caz, Polonia acelei perioade era doar un teren de manevră şi stocare pentru armata nazistă. Similitudinea procesului o putem identifica cu uşurinţă şi în partea sovietică.
Implementarea politicii a însemnat exterminarea unei populaţii de aproximativ 11 milioane de persoane care erau considerate „nedemne de a trăi”. Astfel, teritoriul polonez era prielnic pentru implementarea unei astfel de politici, deoarece reprezenta la acel moment un spaţiu intens locuit de populaţia evreiască, dar şi de slavi şi alte categorii sociale „nedemne de a trăi”. Decizia Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO este în realitate un act reparatoriu pentru a nu confunda faptele şi datele specifice acelei perioade. Apropo, am avut şi noi pe teritoriul actual al Republicii Moldova un lagăr de concentrare, undeva în regiunea transnistreană, iar România a avut şi ea câţiva Schindleri a ei, unul dintre care este Cornel Dumitrescu. Despre această persoană nu prea cunoaştem multe date, deoarece faptele acestuia au fost redescoperite în anii 1993-1994, aproape peste 20 de ani de la moartea sa (1976), cu ocazia lansării ecranizării lui Spielberg.
Deci, avem de cugetat pe anumite teme.

Sursa
2007-10-13 22:27:28



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

07:22:11De ce Maia Sandu nu coboară să-și ia mandatul de (pe) jos?! Sau de ce referendumul acesta nu ar fi trebuit să se întâmple?!  —» Sergiu Mocanu
10:48:11I won’t be back! —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
07:12:25PRINCIPIILE ORGANIZĂRII FUNCŢIEI DE CONFORMITATE ÎN INSTITUŢIILE FINANCIARE BANCARE* —» Drept MD
05:05:23JURNALUL CA MEMORIE / 1994 —» Leo Butnaru
13:59:55Ce rămâne din noi —» Andrei LANGA. Blogul personal
12:33:18CĂLĂTOR —» Andrei LANGA. Blogul personal
12:21:21Platformele de finanțare participativă (crowdfunding, crowdlending, crowdinvesting) – cum funcționează și cum ne pot fi de ajutor —» Drept MD
08:19:32POTECĂ —» Andrei LANGA. Blogul personal
04:18:29JURNALUL CA MEMORIE —» Leo Butnaru
14:17:07Tender pentru achiziția lucrărilor de construție a unui foișor —» Asociaţia Obştească "Demos"
08:51:47Șansele Republicii Moldova de a deveni membră a Uniunii Europene pină în 2030 —» Roman Mihăeş
08:42:21Identitatea culturala dubla si basarabenii din Romania —» Roman Mihăeş
08:10:46Pactul pentru Europa si interesele de partid —» Roman Mihăeş
07:28:47Pseudo-Biker – Ciocana Chișinăului, Restaurant —» Curaj.TV | Media alternativă
07:20:24Despre necesitatea crearii unui pol social-democrat —» Roman Mihăeş
06:51:45Despre alegerile prezidentiale la inceput de an politic —» Roman Mihăeş
06:29:08A fost la Marea dictare din PMAN —» Curaj.TV | Media alternativă
05:51:03MEMORIE DE ȘCOLAR —» Leo Butnaru
08:59:009 obiceiuri care pot ușura viața oricărei mame —» Sunt MAMĂ!
07:06:12Nicolae Costenco. Romanul ”Severograd” —» blog cultural
11:41:10Declaraţie Hyde Park despre arestul unui activist —» Curaj.TV | Media alternativă
09:05:18Micile și marile bucurii ale lunii august 2024 —» Sunt MAMĂ!
06:59:31David Graeber (1961-2020) —» blog cultural
05:45:10DIN POEZIA AVANGARDEI UCRAINENE —» Leo Butnaru
01:34:43Rescat de Pere Bessó (trad. al español y rumano) —» Andrei LANGA. Blogul personal