Să trăiești singur, din iubire pentru celălalt.
Proust: „Poți avea o anumită înclinație pentru cineva. Dar pentru ca să se dezlănțuie acea tristețe, acel sentiment al ireparabilului, acele neliniști ce pregătesc iubirea, este nevoie (...) de riscul unei imposibilități.” (La umbra fetelor în floare, Ed. ART)
E frig, seminoros. Aud o „drujbă” afară. Mă învelesc în Proust ca-n plapumă, mă încânt cu el și mă las rece, în egală măsură. Stăruința lui asupra unui detaliu ce mie îmi pare futil.