Ca editor, atunci când scoți din tipar un titlu nou, privești foarte optimist viitorul cărții. Când vine, după un an, returul cărților nevândute, apar îndoielile și pesimismul față de viitorul cărții.
Depinde cum privim lucrurile.
În 1933 rata analfabetismului în România era de aproximativ 45 la sută din populația adultă. Romanul Rusoaica de Gib I.Mihăiescu a apărut în prima ediție într-un tiraj de 3.000 de exemplare. Succesul de piață a fost imens. În nici doi ani au urmat 4 ediții într-un tiraj total de 15.000 exemplare. Cel puțin aceasta e informația oferită publicului de către Editura Ciornei, care a scos atunci romanul.
În 2026 rata analfabetismului în România și Republica Moldova este aproape zero. O primă ediție a unui roman a unui scriitor român contemporan, în 2026, pornește de la 500 – 600 de exemplare. În interbelic o primă ediție pornea de la 2.000-3.000 exemplare.
Prima ediție a volumului de versuri Numele tău de Grigore Vieru, a apărut în 1968, la Chișinău, într-un tiraj de 15.000 de exemplare. Tirajul s-a epuizat în nici trei luni. Și vorbim de o carte de poezie. Este adevărat, că e cartea care a schimbat radical felul de a scrie poezie în Republica Moldova.
În anii 2000, când au apărut cărțile digitale, lumea culturală își punea foarte des aceeași întrebare: care e viitorul cărții. Marile edituri occidentale au investit milioane de euro ca să dezvolte componenta digitală. Peste câțiva ani au fost nevoiți să investească dublu, ca să revină la un ecosistem viabil pentru cartea clasică, tipărită pe hârtie. Dacă privim ebookul ca o nouă platformă, suplimentară, la cartea clasică, atunci nu e niciun dezastru. Și nu se anunță moartea cărții. Este păcat să nu folosești un mecanism nou de extindere a pieței editoriale. E foarte bine. Editura Cartier a început să lucreze cu ebookuri pentru iBookks încă din anii 2000. Limba română nici nu exista în nomenclatorul limbilor acceptate de iBooks. Trișam și mințeam robotul care verifica cărțile la intrare pe raft. Am publicat cărți românești pe iBooks cu trimitere la limba portugheză, catalană, rromă. Când am început să vindem ebookuri de pe iBooks România încă nu era inclusă ca teritoriu unde puteai descărca cărțile. Republica Moldova era în zona gri și, posibil, este și acuma. Apoi a venit Trump, cadența nr.2, a început conflictul cu Uniunea Europeană și cărțile digitale Cartier de pe iBooks nu mai sunt disponibile pe piața europeană.
Apariția IA face ca lumea culturală să se întrebe din nou care e viitorul cărții. Pentru scriitorii de raftul doi, eufemistic vorbind, e o mare problemă. Agentul IA poate să facă romane cu intrigi mai bune și texte mai bine scrise decât scriitorii în carne și oase. Dar IA are nevoie de scriitorii de primă mărime. Are nevoie de hrana lor. Fără textele scriitorilor buni IA nu are viitor. Cartea îl are. S-o privim ca o opțiune suplimentară.
(Pentru revista Scriptor, nr.11/12, 2026)