PRIMARUL DE CHIȘINĂU ION T. COSTIN ȘI NEPOATA SA SCRIITOARE DIN BUCUREȘTI / Pagini de jurnal, 12.VIII.2013

 

            La Vila Scriitorilor de la Neptun așteptăm să ni se elibereze camera nr. 28, în care e colega Silvia Chițimia cu fiica și nepoata, pare-se. Cam amână eliberarea și eu, de pe drum, obosit, cam forțez tonul. Parcă ne-am fi contrat oarecât neplăcut. În fine, dna îmi spune ce mult m-a prețuit, le-a spus și altor colegi despre asta; că ține minte textul meu despre Mexic etc. Îmi dau seama că mă confundă cu cineva și chiar știu cu cine – cu Valeriu Stancu, odată ce dna precizează că l-a citit în revista „Cronica”… Nu fac precizarea necesară, las gloria lui Stancu să mă învăluie nițel și pe mine… Apoi urmează surpriza: Silvia începe să-mi vorbească în rusește, destul de corect și coerent! Nu bănuiam că… Explicația: „Domnule Butnaru, bunicul meu, Ion Costin, a fost primar de Chișinău…” Eu: „Dar știți că pe casa în care a locuit este plasată o placă memorială, care îl cinstește?” De aici încolo Silvia rămâne surprinsă, entuziasmată, bucuroasă. Întrebări, precizări. Îi promit că, revenind la Chișinău, voi fotografia casa, placa, trimițându-i imaginile. Îi propun să scrie ceva amintiri. Mama ei a fost rusoaică: „În familie vorbeam rusește. Românește am învățat în curte, de la copiii cu care mă jucam”. Spune că va scrie ceva, eu – voi căuta o publicație în Chișinău, și nu numai, unde să tipărim memoriile ei. Spune de „casa de pe strada Livezilor, unde s-a aflat sediul Uniunii Scriitorilor, iar acum e oficiul stării civile” – acolo ar fi locuit bunicul primar. Posibil și acolo, însă placa e instalată pe clădirea de la colțul străzilor 31 august și Lazo, la circa 50 de metri de prezentul sediu al USM.Îl întâlnesc pe Bujor Nedelcovici, ba chiar suntem repartizați la o masă cu el.