Neața, Mărkuleți! Știți clișeul ăla cu "vârsta-i doar un număr"?... E adevărat. Pe cuvânt! Asta e revelația mea de la 40 de ani, cu temuta schimbare de prefix. 😉 Și nu, nu-ncerc să bravez sau să mă conving pe mine că nu îmbătrânesc. 😂 Teoretic și conform "normelor" ar trebui să mă zbat într-o cât de mică depresie, garnitura crizei de la miezul vieții. Dă Doamne să fie ăsta mijlocul. 😉 Practic, sunt fericită. Pentru că mă uit înapoi și nu regret nimic, pentru că privesc înainte și pot să sper. Și să vreau. Pentru că mintea-mi nu știu câți ani are (îi las pe alții să aprecieze), dar imima mi-i tânără tare. Și plină. Și mă uit și-n jur... și văd lângă mine oameni dragi. Care-mi aduc și zâmbete și lacrimi, emoții de toate felurile, care-mi colorează viața. Care-mi spun să nu mă schimb. Asta înseamnă ceva. Mult. 😉
Dragilor, nu vă lăsați sufletul să îmbătrânească!
Haide bine pa!