Aterizăm în aeroportul din Heho. Alt peisaj, rustic. În depărtare se văd munții albaștri. Ne lăsăm luați în primire de un taximetrist necăjit și abia în mașină realizăm că de la respectivul duhnește a alcool. Prea târziu. Dacă tot ne-am pornit. Bețivul nostru e și sfătos. O face pe ghidul și ne lămurește ce e de văzut în regiune. În realitate își vinde serviciile. Dacă-l angajăm cică ne face reducere. Ne dă și o carte de vizită. Nu promitem nimic, desigur. Dacă avem nevoie de serviciile lui, îl sunăm. Dacă nu, nu. Cherchelit cum e, tot înțelege că asta nu-i vorbă serioasă și își cere cartea de vizită înapoi. Nicio problemă.