Prima dimineață din 2017, în George Town, insula Penang, iar viitorul e o pagină de un alb imaculat, o pagină albă-albă, căci e vreme să înceapă marea hoinăreală și asta e lucrul la care ne pricepem cel mai bine, chiar dacă ne pricepem și la altceva. Motto-ul, potrivit căruia viitorul e o pagină albă, l-am însușit dintr-un roman de Junot Diaz și e valabil oricând, atâta doar că noi mai mereu îl compromitem, mâzgâlind pagina respectivă cu planuri, griji, rezoluții, promisiuni. Niciodată-niciodată, zicem noi. Sau: de luni cu siguranță. Sau și mai și. Are perfectă dreptate maestrul Lică atunci când zice că atunci e de la diavol, și doar acum, acum și numai acum e de la Dumnezeu.