DIN BLOGURILE MOLDOVEI
Praf pe iubire
S-au căsătorit, după ce ea rămăsese singura nemăritată în cercul său de pietene. El absolvise facultatea, încercase câteva posturi care nu i-au adus satisfacție nici bani și înțelesese că are nevoie de o schimbare. Mai exact, de o mutare într-un mediu benefic. Și a ales-o pe Susi, fată din mahala, dintr-o familie bună, înstărită, cu relații. Părea că sunt suflete pereche, că seamănă, că se completează, dar căsnicia i-a înstrăinat atât de mult, încât uneori li-i frică să rămână singuri, împreună, după aceeași ușă. Pe iubirea lor s-a pus un strat gros de praf, și eu nu sunt specialistă în din acesta. Mă duc la ei săptămânal să-l șterg pe cel care se vede, zboară îndrăzneț de la aparatele de aer condiționat și ventilatoare, străbate geamurile deschise toată vara și se amestecă cu sumedenia de păr împrăștiat prin casă. Susi (de la Susana, Asunsion, sau cine-o știe) nu trece niciodată cu aspiratorul. Are alte responsabilități, pe care le numește filozofic priorități: cumpărăturile, Zumba, Pilates, spălatul, care de fapt e auto, cina și în primul rând copilul - prin el iși motivează existența liniară. Îl duce la școală, zăbovește la vorbă cu alte mame negrăbite ca dânsa, își bea cafeaua cu vreo prietenă la ”Tres Palmeras”, cumpără pâine, vorbește cu cine îi iese in cale, pune rufe la spălat și iarăți se face vremea de adus copilul de la școală. Îl duce și îl aduce de la activități extrașcolare, iar cum într-o oră nu reușește să facă prea multe prin casă, mai bea o cafea cu cine nimerește la chindii sau privește serialul. Când am văzut-o prima dată avea cearcăne de oboseală, crea impresia că muncește opt zile din șapte, apoi mi-a zis că n-a simțit necesitatea să însușească vreo profesie. Moștenise casa de la părinți, o vilă la mare - de la bunei, și un cont grosuț - de la alți bunei, iar oboseala o copleșea de la rutină; prea multe avea de făcut pentru cei din jur și aproape nimic pentru sufletul ei. N-a învățat-o nimeni că pe femeie o prinde bine acea doză decentă de egoism și o pereche de vicii prinse ca florile de chip, la vedere, oriunde agață mai ușor privirile curioase. Când s-o învețe? La rugăciuneade seară sau la cea de după masă? Mama i-a povestit despre sfinți și aripi, nu despre ceea ce înaripează o femeie.