O colaborare continuă

Colaborarea cu partenerii de peste Prut se desfășoară și în acest an. Deși ne-am dori una mai frecventă, totuși, impactul pentru biblioteca noastră este unul dintre cel mai bun. În paginile blogului am relatat utilizatorilor despre donațiile de carte tematică din partea cadrelor didactice ale Universității ”G. Enescu” din Iași. Recent am fost solicitați și de studenții acestei instituții, care sunt în căutarea de noi informații despre arta muzicală de la noi. Tema dată prezintă un interes sporit, datorită istoriei de care a avut parte țara noastră. Începând cu a doua jumătate a secolului XIX au fost consolidate legăturile culturale ale Basarabiei incluse în Rusia Țaristă atât cu țările estice, cât şi cu unele occidentale. În studiile de cercetare contemporane, ținându-se cont de aspirațiile la care se raportează astăzi populația teritoriului, se include problema locului culturii muzicale basarabene în cadrul celei românești. Dar nu numai, am fost contacta-ți și de tineri cercetători de la Moscova, care  au solicitat o listă a literaturii prezente în fondul de carte a bibliotecii referitor la cultura muzicală de la noi pentru prerioada 1890-1940. Curiozitatea față de fenomenul ”cultura muzicală basarabeană” constă în faptul că, aflându-se într-o situație deloc ușoară la intersecție de secole – XIX și XX – Basarabia  a avut șanse prielnice de dezvoltare în plan cultural, fiind conectată la marile valori din răsărit și din occident. Dar, necătând la aceste șanse, tulpina vie a tradiției autohtone a fost primordială, exercitându-se din plin în creațiile muzicale preponderent folclorice, apărute în acea perioadă la noi. Negreşit, în cultura muzicală s-ar putea include şi muzica dansurilor de salon (repertoriul muzicii lăutăreşti, până în primul deceniu al sec. XX), folclorul popular autentic, care în dicţionarele de muzică este deosebit în folclor sătesc şi orăşenesc, cel din urmă interpretat într-o manieră „folclorizantă”, provenind iniţial din cântecul de lume (sec. XVII-XIX) şi transformâdu-se mai apoi în romanţă (rusească, evreiască etc.) şi naţională.  Melodiile orăşeneşti, considerate „naţionale” au fost incluse mai apoi de către compozitorii moldoveni şi români în lucrările lor. Nu sunt de neglijat însă nici influențele din exterior, cutura muzicală de aici fiind puternic influențată de tradiția muzicală românească, aparținând spațiului cultural românesc și de elementele balcanice, asociate cu tradiția muzicală răsăriteană.