După prima seară de recital și primele palinci de Bistrița i-am acordat Nobelul. Lui Goran Simic. Sârbul bosniac din Sarajevo. El vorbea engleză și sârbo-croată (mă rog, bosniacă). Eu vorbeam rusă. Am așezat lumea. Am pus poeții la Casa Albă și la Kremlin.
DIN BLOGURILE MOLDOVEI