În câteva articole publicate anterior (https://clubbib2.wordpress.com/2012/10/16/cartea-marca-bibliotecii/, http://www.slideshare.net/cdbclub/marca-bibliotecii) aduceam dovezi clare, fundamentate pe studii realizate în diverse țări ale lumii, dar și în studiul IREX realizat la noi, că deși în ultimii ani bibliotecile lumii au investit enorm în computerizare, internetizare și informatizare, marca bibliotecii rămâne a fi cartea.
În studiul Percepția bibliotecii și a resurselor informaționale (2005), OCLC a incercat să afle răspuns la întrebările : Care este imaginea bibliotecii? Care este identitatea bibliotecii în minţile consumatorilor de informaţii? Întrebarea care trebuia să clarifice aceste momente a fost „Care este primul lucru care vă apare în minte atunci cand vă gânditi la o bibliotecă?”. Au fost primite 3785 de comentarii de la 3163 de respondenţi. 70% dintre aceştea din toate ariile geografice și din toate grupurile de vârstă asociază biblioteca în primul rând şi mai întâi de toate cu cărţile. Cuvintele „carte” şi „cărţi” au fost menţionate de 2152 de ori. Spre deosebire, cuvântul „informaţie” a fost utilizat doar de 291 de ori. Destul de rar apar cuvintele: acces, spaţiu fizic, bibliotecar, „biblioteca spaţiu pentru informare”. Peste tot domină ideea „brăndul bibliotecii este egal cu cartea”.
Să vedem cum au evaluat lucrurile peste aproape 10 ani. În anul 2014 au fost publicate rezultatele unui nou studiu în care OCLC a studiat, de rând cu altele, percepția bibliotecilor de către utilizatorii informației online. De rând cu multe alte aspecte a fost studiată și perceția privind brandul bibliotecii. La determinarea brandului bibliotecii cercetătorii OCLC au folosit rezultatele unor cercetări, discuții în focus grupuri, capnanii de marketing, etc ce au avut loc pe parcursul ultimului deceniu. De rînd cu cercetările internaționale, implicarea utilizatorilor și nonutilizatorilor, cercetătorii au analizat studii adiacente, au colectat informații cantitative și calitative de la utilizatorii bibliotecilor, decidenți, parteneri, “persoane din stradă” etc. Cercetătorii au vrut să afle și dacă bandul bibliotecii permite bibliotecii să se miște înainte sau trage biblioteca înapoi.
Cercetarea demonstrează că în general, bibliotecile sunt apreciate și respectate, dar își pierd treptat din relevanță. Brandul bibliotecii rămâne cu hotărîre cartea. Dacă în raportul din anul 2005 la întrebarea “care este primul lucru cu care asociați biblioteca?” 69% au răspuns “cărțile”, în anul 2010 și 2014, 75% au indicat în răspuns cărțile. Chiar dacă majoritatea utilizatorilor caută informațiile necesare online, ei continuă să asocieze biblioteca cu cartea și spațiile fizice. Investițiile semnificative în conținuturile electronice n-au mișcat percepția brandului dincolo de cărți. Doar 12% de respondenți asociază biblioteca cu informația, 6% cu spațiile și 3% cu lectura. Studiul atestă că se schimbă atasamentul emoțional față de bibliotecă, sentimentul de nostalgie este mai slab și diferă în cadrul categoriilor de utilizatori.
În acest context, nu putem să nu ne amintim, că tot mai multe studii demonstrează că lectura cărții în format tradițional este mai benefică decât lectura informației digitale și de cunoscutul bibliolog american Steve Coffman care în articolul The Decline and Fall of the Library Empaire http://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The-Decline-and-Fall-of-the-Library-Empire.shtml publicat în aprilie 2012 accentuiază faptul că în ultimii 30 de ani istoria bibliotecii a cunoscut numeroase proiecte, planuri și uneori doar vise, privind căile prin care biblioteca ar putea să joace un rol mai important în revoluția digitală. Steve Coffman consideră că după 50 de ani pe piața digitală, bibliotecile au ajuns exact acolo de unde au pornit. Ceia ce rămâne foarte clar sunt spațiile, cărțile fizice, și oamenii care încă mai vin să le utilizeze.
Steve Coffman pare a fi convins de faptul că “unicul produs pe care s-a ținut, se ține și se va ține în viitor biblioteca este cartea tipărită”. Coffman sugerează bibliotecarilor să înceteze să risipească resursele și așa limitate pe diverse inițiative și să se orienteze mai mult spre cartea tipărită. El consideră că imperiul Bibliotecii încă poate fi transformat, dacă:
• Vom pune la baza misiunii bibliotecii promovarea cărții și a informației tipărite
• Ne vom axa pe formatul tipărit cât acesta mai contează
• Vom folosi în avantajul nostru mediul hybrid pentru a susține și promova valorile existente
• Vom folosi tehnologiile pentru a furniza eficient serviciile și a reduce costurile de funcționare
• Ne vom pregăti să concurăm cu alți prestatori de servicii bibliotecare în domenii unde producția tipărită dispare.
Dacă nu vom face noi acest lucru, consideră Coffman, se vor gasi alții să o facă în locul nostru.