Rănită în cele mai mici detalii

M-am tot străduit să-mi aranjez gândurile, stările, DURERILE, dar… asta nu va fi niciodată.
Scriu din inerție, pentru că eu simt o ceață grea în mintea mea.
Eu mă sting, chinuitor și lent. Lumina-mi din suflet pâlpîie abia-abia, parcă bătută de vânt.
Respir greu.
Sau poate nici nu-mi mai doresc să respir acest aer plin de suferință.
Eu simt atâtea, dar nicicum nu le pot explica în cuvinte. Doar în strigăte. În plânsete.