1. O viaţă lipsită de cărţi ar fi lipsită de sens. Mă refer la cărţile bune, desigur. Cărţile proaste nu merită să fie deschise. Cele bune nu merită să fie închise. Am crescut printre cărţi. Trăiesc prin ele. Mă refugiez în lumea lor. Ştiu că reprezintă cel mai dulce exil pentru cine ştie să le preţuiască. În genere, citesc mult şi scriu puţin. E periculos să scrii mai mult decât citeşti…
2. Pentru cei din generaţia mea, adevăraţii învăţători au fost cărţile citite în ascuns… Ele m-au marcat (erau cărţi vechi, cu grafie latină, salvate de la incendiu, când comuniştii au venit să închidă mănăstirea). Între ele – şi Biblia, din care învăţ până acum. Tot acolo am făcut cunoştinţă şi cu marii scriitori ai literaturii universale, la care revin mereu cu nostalgie şi plăcere. O carte pe care la orice vârstă o reciteşti cu drag este o capodoperă!
Aurelian Silvestru
