Deja de patru ani, pentru comunitatea bibliotecară, luna august culminează cu pregătirea Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii care-şi deschide uşile în ultima zi a lunii. 31 august este o zi cu puternică încărcătură emoţională şi fundalul perfect pentru a scoate în relief importanţa cărţii şi a lecturii în promovarea cunoaşterii, în dezvoltarea comunităţii în ansamblu şi a fiecărei persoane în particular, în protejarea şi prezervarea valorilor, adunate pe parcurs de milenii.
FNCL nu este numai o activitate de celebrare a cărţii şi a lecturii, dar şi un prilej de reliefare a problemelor cu care se confruntă cartea, lectura şi biblioteca – acest triunghi al cunoaşterii cu implicaţii esenţiale asupra fiecărui dintre noi.
După 25 de ani de la declararea limbii române ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin, votarea legislației privitoare la limba de stat și alfabet şi declararea zilei de 31 august sărbătoare națională în Republica Moldova, cartea în limba română încă rămane în minoritate.
În anul 1989, când moldovenii îşi revendicau, în stradă, dreptul la limbă şi alfabetul latin, statisticele oficiale raportau existenţa în fondurile bibliotecilor publice a 33,3% de publicaţii în limba moldovenească (“na iazâche corennoi naţionalinosti”). Media pe ţară includea şi bibliotecile din stânga Nistrului. De remarcat, că în Bender şi Tiraspol media constituia doar 3,8% şi respectiv 3,6%. Unde sunt astăzi aceste localităţi şi de ce au ajuns acolo? Motiv de serioasă întrebare.
După 25 de ani, publicaţiile în limba română (alfabet latin şi chirilic) constituie doar 48 % din fondul total de publicaţii, mult sub nivelul necesităţilor şi a echităţii sociale. Volumul publicaţiilor cu grafie latină, la fel, creşte foarte încet. In anul 2013 acestea au constituit 30,7% din fondul total de publicaţii, şi 58,6% din fondul de publicaţii în limba română. 41.4% din fondul de publicaţii în limba oficială a statului sunt publicaţiile cu grafie chirilică.
Colecţiile bibliotecilor publice sunt într-o stare avansată de degradare fizică şi morală. Indicatori de performanţă precum indicele mediu de circulaţie a fondului de numai 1,2, care se menţine stabil pe parcursul a 5 ani şi rata medie de înnoire a fondului de 50 de ani (media pe 5 ani) care este de 5 ori mai mare decât recomandările IFLA/UNESCO(de 7-10 ani), reflecta calitatea scăzută şi gradul de învechire a colecţiilor de publicaţii.
La începutul anului 2014 Camera Naţională a Cărţii a publicat situaţiile statistice privind rezultatele anului editorial 2013 (http://erizanu.cartier.md/?s=anul+editorial+2013). Potrivit acestora, în anul editorial 2013 în ţară au fost editate 2685 titluri de cărţi şi broşuri într-un tiraj de 3.052,4 exemplare. Nu este greu de calculat câte dintre acestea ajung în biblioteci de vreme ce numărul de publicaţii per locuitor achiziţionate de bibliotecile publice în anul 2013 au constituit 0,11 sau 113 publicaţii la o mie de locuitori, în timp ce IFLA/UNESCO recomandă cel puţin 250 cărţi la o mie de locuitori.
Toate aceste cifre trebuie comunicate membrilor comunităţii, societăţii civile, decidenţilor politici şi financiari care pot influenţa şi contribiu la schimbarea situaţiei.
Fiecare bibliotecă trebuie să-şi calculeze şi să comunice instituţiilor responsabile şi membrilor comuniăţii indicatorii de performanţă care permit o cunoaştere mai bună a situaţiei, compararea situaţiei bibliotecilor de acelaşi tip, din aceiaşi unitate administrativă, din diverse localităţi, contrapunerea situaţiei mediilor de nivel naţional, etc.
Este un prilej de a măsura, şi cu această ocazie, grija faţă de membrii comunităţii prin aceşti indicatori cu implicaţii deosebite pentru viitor. Investiţia în cultură este cea mai durabilă investiţie în ziua de mâine şi oglindă veridică a responsabilităţii faţii. Vera Osoianu