Pentru Lidia Dan
Nu tăiați mieii, sunt nevinovați,
Citiți în ochii lor atîta viață.
Cum ai cosi o sfîntă dimineață,
Nu tăiați mieii, sunt nevinovați.
În fața lor, tăcut, îngenuncheați
Și-apoi rugați-vă să vă și ierte
Pentru tot neamul lor ucis în vetre,
În fața lor, tăcut, îngenuncheați.
În brațe, ca pe prunci, rog să-i luați
Și sărutați-i blînd pe nimbul sorții,
Jurînd că nu vor mai fi miri ai morții,
În brațe, ca pe prunci, rog să-i luați
Și duceți-i în al iubirii crîng
Și dați-le din viața voastră parte
Și arătați-le în cer, departe,
Ochii albaștri-ai lui Iisus ce plîng,
În timp ce îngeri cîntă-nfiorați:
“Nu tăiați mieii, sunt nevinovați!”
13 aprilie 2014
