Una din sărbătorile mari de peste an, pe care o sărbătorim în cadrul sărbătorilor de iarnă este sărbătoarea Botezului Domnului Iisus Hristos, prin care retrăim din nou momentul arătării Sfintei Treimi și a Botezului Domnului, prin care a sfințit apele, ca noi să ne sfințim cu ele.
Așa după cum este rînduiala bisericească, la acest praznic împărătesc, cît și în ajunul sărbătorii, se săvîrșește sfințirea Aghesmei Mari. Și în parohia noastră a fost săvîrșită această slujbă solemnă de sfințire a Sfintei Aghesme în incinta bisericii „Nașterea Maicii Domnului” s. Recea, de către pr. Constantin.
După săvîrșirea serviciului divin, după cum este tradiția creștină, preotul a mers prin curțile oamenilor și a stropit prin case cu Sfînta Agheasmă.
Îmi place să văd oamenii care se adună ca furnicile cu vase în mîini, pentru a primi Sfînta Agheasmă, creștini răbdători care cu drag așteaptă să primească preotul în case, șoferi care se opresc din drumul lor pentru a primi și ei sfințenie, și ajutor în călătorie.
După obicei, creștinii întîmpină preotul cu colăcei și dulciuri. Iar ei, în schimb primesc binecuvîntarea lui Dumnezeu și harul Său lucrător prin Sfînta Agheasmă. Totodată, cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a venirii preotului cu Sfînta Agheasmă prin casele creștinilor, fiecare familie a primit în dar cîte o carte de rugăciuni tipărită de biserica noastră, pentru creștinii din parohie, care au primit-o cu mare drag, și pe care sperăm să o răsfoiască seara și dimineața, săvîrșind rugăciunile cuvenite din ea, dar totodată, din care vor învăța despre felul cum să comporte corect în Sfîntul locaș, atît cei ce merg regulat, cît și pe ceilalți să-i ajute să facă primii pași spre Domnul, eliminînd obstacolele rușinii și necunoașterii regulelor de comportare în Sfînta biserică, pentru ca cu toată deschiderea și dragostea să meargă în casa Domnului.
Această tradiție este binevenită, deoarece este o posibilitatea de întîlnire a preotului cu creștinii și a creștinilor cu preotul. Deasemenea aceasta este ca o sfințire a întregului sat și a tuturor creștinilor.
Anul acesta a fost primul an cînd și eu am fost prin sat. A fost o experiență de nedescris. Tocmai atunci înțelegi ce e aia oboseală. Nu am nimerit în zilele cînd era zăpadă și frig, dar oricum ne bucuram cînd ne puteam încălzi puțin în case și cînd cineva ne servea cu ceva și ne încuraja în această misiune a noastră.
Sperăm să continuăm această tradiție, după care să o transmitem altor generații.
