Econometria (3) – Despre bogați, săraci și copii.

Vă recomand să citiți despre cum am început să predau econometria în Moldova, dar și o explicație de ce econometria nu-i matematică.

Azi intenționam să scriu despre succesul studenților mei, care au aplicat cunoștințele în econometrie, dar o voi face miercuri.

Și asta deoarece am dat peste o prezentare interesantă. Vă recomand s-o urmăriți, apoi să citiți continuarea acestui articol.

Prima parte a prezentării e despre rezultatele unui studiu, care sunt prezentate ca o paralelă între cum au acționat câțiva bogați și câțiva săraci.

Primele întrebări pe care mi le-am pus și la care nu pot afla răspunsul din prezentare sunt:

• Ce înseamnă sărac? Cât de săraci au fost participanții la studiu?
• Ce înseamnă bogat? Cât de bogați au fost participanții la studiu?
• De ce săracii au fost cam de două ori mai puțini decât cei bogați? Poate că e mai ușor să găsești un om bogat, decât unul sărac

În fine, facem abstracție de aceste întrebări. Presupunem că există răspunsuri rezonabile pentru fiecare din ele.

Prezint primele 5 rezultate ale studiului și mă voi axa doar pe ele, pentru a nu face articolul prea lung:

• 70% dintre bogați mănâncă mai puțin de 300 kcalorii de junk-food be zi, 70% dintre săraci – peste 300.
• 23% dintre bogați joacă jocuri de noroc și 52% din săraci la fel.
• 80% dintre bogați se focusează pe atingerea unui singur scop și 12% dintre săraci la fel.
• 76% dintre bogați fac mișcare minim 4 ori pe săptămână și doar 23% dintre săraci la fel.
• 63% dintre bogați ascultă audiobookuri în drum spre lucru și doar 5% dintre săraci la fel.

Celelalte rezultate arată cam același lucru. N-a fost greu de găsit sursa acestor date: e un articol de blog: http://richhabits.net/dave-ramsey-rich-habits-tom-corley/#more-365

Articolul nu se încheie cu o concluzie, dar găsim următorul text despre autor:

For five years, Tom studied the daily activities of 233 wealthy people and 128 people living in poverty. He discovered there is a difference the size of the Grand Canyon between the daily habits of the wealthy and the poor. During his research he identified over 200 daily activities that separated the “haves” from the “have nots”.

Bine, cartea n-am citit-o, recunosc. Eu credeam că există cel puțin 100 de diferențe între bogați și săraci, autorul a descoperit cel puțin 200 și i-a luat cinci ani să le descopere. De ce a ales să analizeze obiceiurile oamenilor care deja sunt bogați și a celor care sunt săraci, dar nu obiceiurile care i-au făcut pe săraci să devină bogați? (e întrebare retorică)

Imaginați-vă o situație:

Un deputat din Coaliția de Guvernare, din Parlamentul RM, vine cu următoarele propuneri:

• Se interzice consumul de peste 300 kcalorii de mîncare sănătoasă pe zi.
• Se interzic jocurile de noroc.
• Fiecare cetățean al RM urmează să aibă un singur scop pe care să se focuseze în atingerea lui. Se interzice să ai două scopuri.
• Toți cetățenii RM trebuie să facă mișcare de cel puțin 4 ori pe săptămână (dacă le permite sănătatea).
• Din Bugetul de stat se va aloca câte 50 dolari de adult angajat (vreo 50 milioane de dolari) din Bugetul de Stat pentru achiziționarea audio-bookurilor și câte 100 de dolari de adult pentru achiziționarea device-urilor de ascultare a lor în drum spre lucru (încă vreo 100 de milioane), ca toți să asculte audio-bookuri în drum spre lucru.

Presupunem că partidul l-a susținut, alți colegi din Coaliție l-au susținut, propunerea a fost votată de Parlament, intră în vigoare din 1 iulie 2014. Se face campanie de PR, se informează lumea, deciziile sunt urmate cu strictețe. Trece o lună. Ce se întîmplă?

O lună de practicare a unei activități devine obicei sau rutină. Deci, invitabil, aceste propuneri legislative devin OBIECIURI pentru oameni. Tom a descoperit că ăstea sunt obiceiuri ale oamenilor bogați. Ce se întâmplă atunci când le impunem oamenilor preponderent săraci?

OK. Nu știu ce se va întîmpla. Cred că vor fi unele consecințe benefice. Cred că dacă lumea va mânca mai puțină mâncare nesănătoasă, va face mai mult sport, nu va practica jocuri de noroc și va asculta audio-bookuri, ceva se va schimba în bine. Doar că NU VOM DEVENI BOGAȚI. Cel puțin NU TOȚI, pentru că într-un sistem capitalist, prin structura lui, oamenii nu pot fi toți bogați.

Voi mai da un exemplu, mai banal:

• Persoanele fără copii fac mai mult sport. (în mediu)
• Persoanele cu copii fac mai puțin sport. (în mediu)

Dacă e să facem o paralelă între exemplul cu bogații și săraci, și cel cu sportul, am putea formula o concluzie: Dacă faci sport, n-ai copii În realitate, explicația vine din alt factor (timpul), care explică legătura între sport și copii. Cei care au copii, de obicei, au mai puțin timp pentru a face sport și invers.

Rezumat și concluzii:

• Nu tot ce zboară se mănâncă.
• Dacă mănânci mai puțin junk-food, nu devii mai bogat, dar s-ar putea ca devenind bogat, să mănânci mai puțin junk-food.
• Pentru a demonstra o relație între doi factori sau două fenomene e important de stabilit corect relația de cauză-efect (ex. bogăția îți impune obiceiuri mai sănătoase, inclusiv că ai timp și bani mai mult), iar uneori facturii cauzali ar putea să lipsească (exemplul cu timpul, sportul și copiii).
• Bogații se deosebesc de săraci. Punct. (sunt sute de deosebiri)
• Sunt săraci care au aceleași obiceiuri ca și cei bogați, dar asta nu-i face bogați și invers.

va urma…

Recomandări:

Articol 1. Cum e să predai Econometria în Moldova?

Articol 2. Econometria nu e Matematică.

Află cum să stabilești legătura cauză-efect la cursul Econometria în afaceri.

Share on Facebook