Efrim: „Despre reforma procuraturii n-a vorbit doar cel, căruia i-a fost lene de la 1995 încoace”

Despre reforma procuraturii n-a vorbit doar cel, căruia i-a fost lene de la 1995 încoace. Faptul că reforma a fost sau nu făcută este unul dintre motivele de bază, ce ne ține sub monitorizarea Consiliului Europei. Angajamentul actualei guvernări de a reforma procuratura este confirmat și în Strategia de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016, ce a fost aprobată la 25 noiembrie 2011. Declarațiile au fost făcute de către ministrul Justiției, Oleg Efrim în cadrul dezbaterilor publice pe marginea  Concepției de reformare a Procuraturii: consolidarea profesionalismului și a independenței, care au avut loc astăzi, 20 noiembrie 2013.

Documentul a fost elaborat de un grup de lucru, constituit din reprezentanți ai Procuraturii, Ministerului Justiției, societății civile, experți naționali și internațioanali. În baza acestui concept urmează a fi elaborat un proiect de lege, ce va sta la baza implementării reformelor în procuratură.  La lucrările grupului au participat în calitate de observatori reprezentanți ai Misiunii UE de consiliere în politici publice, ai Misiunii NORLAM, Oficiului Consiliului Europei în RM, Misiunii OSCE, Ambasadei SUA în RM.

Evenimentul a avut loc astăzi, 20 noiembrie 2013 și s-a desfășurat cu prezența reprezentanților  Comisiei juridice a parlamentului, a miniștrilor, a reprezentanților  puterii judecătorești, ai societății civile, experților naționali și internaționali.

Procurorul General, Corneliu Gurin în luarea sa de cuvînt a declarat că necesitatea refomei și a modernizării procuraturii este susținută de procurori și este discutată intens. „ Din partea  diferitor structuri ale procuraturi  au fost prezentate deja 10  opinii și propuneri pe marginea acestei concepții. În implementarea reformei ne vom axa pe o serie de priorități: sporirea independenței, a profesionalismului și a responsabilității procurorilor, asigurarea calității și eficienței în domeniile de competență, planificarea strategică și consolidarea capacităților instituționale”, a mențioant Gurin.

Grupul de lucru, care a elaborat conceptul de reformare a Procuraturii  a fost condus de un reprezentat al societății civile, Vladislav Gribincea, care a prezentat astăzi un rezumat al documentului, comentînd momentele cheie în opinia sa.

Conceptul este divizat în patru blocuri : Locul și rolul Procuraturii; Organizarea și activitatea sistemului organelor procuraturii;  Independența funcțională și răspunderea procurorilor; Garanțiile sociale ale procurorilor.

Numirea Procurorului General

În scopul minimalizării implicării politice în procesul de numire a Procurorului General  se propune o nouă modalitate de selectare și numire în funcție a Procurorului General. În opinia autorilor proiectului, Procurorul General trebuie să fie numit de către Președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Candidatul va fi selectat de Consiliul Superior al Procurorilor, în baza unor criterii ce vor fi reglementate  prin lege. La concurs pot participa procurori sau alte persoane, care corespund criteriilor legate de numire.

Președintele țării poate respinge candidatura propusă doar o singură dată. În cazul în care CSP își menține candidatura, printr-un vot calificat, aceasta devine obligatorie și trebuie acceptată.

Se propune ca mandatul Procurorului General să fie de 7 ani, fără drept de realegere.

Noul model de numire a Procurorului General impune modificări în Constituția Republicii Moldova, iar pentru a modifica Constituția este nevoie de voturile a cel puțin 2/3 din deputați.

Atribuțiile procuraturi

În opinia autorilor proiectului, la ora actuală procuratura are atribuții extrem de largi. În acest sens, se propune o revizuire a acestui aspect. Astfel, de competența procurorilor vor ține doar procedurile  penale, iar cele civile vor fi excluse în timp pe parcursul unei perioade de tranziție.  Pentru ca această prevedere să devină funcțională, pe lîngă modificările ce trebuie operate în Codul de procedură civilă, urmează a fi făcute schimbări în Codul de procedură penală. Astfel, ca în cazul infracțiunilor să se permită procurorilor solicitarea compensarea prejudiciului în cadrul procedurilor penale în numele statului sau a altor persoane.

Se propune de a îngusta competențele procurorilor în domeniul contravențional, prin acordarea competenței procurorilor de a aplica sancțiuni contravenționale în cazul recalificării faptelor.

Deasemenea, s-a propus menținerea competenței procurorilor de a instrumenta cauzele contravenționale, comise de către agenții exponenți ai organelor de forță.

Asigurarea respectării legii

Se propune  de a îngusta la maxim competențele Procuraturii în asigurarea respectării legii. Procuratura își va menține controlul asupra organelor de urmărire penală și a activității speciale de investigații, iar în celelalte domenii,  competențele procuraturii vor decădea în timp. „Procuratura va avea comptenețe de a efectua controale, doar atunci cînd este vorba de o infracțiune. Scopul acestei propuneri, este ca procurorul să poate să facă mai puține lucruri, dar să le facă bine.”, a comentat V.Gribincea.

Formarea bugetului Procuraturiii

Membrii grupului de lucru au propus de a aplica față de procurori un sistem similar judecătorilor. Grupul de lucru recomandă să fie doar un singur buget, iar coordonatorul de credite să fie Procurorul General. Autorii consideră că în elaborarea bugetului Procuraturii pe lîngă Procurorul General, trebuie să fie implicat și Consiliul Superior al Procurorilor. Odată elaborat, proiectul de buget urmează a fi expediat  pentru dezbateri în Parlamentul RM, iar varianta aprobată deja să fie inclusă în Legea Bugetului anual.

Organizarea procuraturii

La moment din 708 de funcții de procurori existente în sistem, circa 120 sînt în Procuratura Generală. „Este un număr neobișnuit de mare pentru PG, dar acest lucru are o explicație, deoarece sarcinile în cadrul PG sînt destul de largi. PG asistă metodic procurorii din teritoriu, cît și investighează singuri cazuri. Cînd aceste sarcini se efectuiază concomitent pot apărea suprapuneri de competențe și se poate diminua  calitatea”, a subliniat Gribincea.

Noul document propune excluderea de la Procuratura Generală  a competenței de investigare primară a cauzelor. Procurorul General  va putea  desemna un procuror  din PG pentru investigarea anumitor cauze, dar investigarea primară trebuie să fie efectuată de altcineva. Sarcina Procuraturii Generale va fi în asistarea procurorilor și coordonarea proceselor în cadrul procuraturii.

Procuratura  Anticorupție și Procuratura pentru combaterea crimei organizate

Conceptul propune menținerea Procuraturii Anticorupției și fortificarea rolului acesteia. Deasemenea, se propune crearea Procuraturii pentru combaterea crimei organizate, iar sarcinile de investigare în cazurile de crimă organizată, pe care la ora actuală le are Procuratura Generală, să treacă la aceasta.

„Ideea era ca aceste două procuraturi să fie conduse de către procurori, care ar avea un rang procesual mai înalt decît procurorii teritoriali”,a menționat Președintele grupului de lucru.

Lichidări de Procuraturi

Conceptul de reformare a Procuraturii prevede lichidarea Procuraturii Militare și a Procuraturii în Transport.

„Procuratura în transport a existat doar în țările sovietice, iar sarcina de lucru a  procurorilor militari este mult mai net inferioară decît la alți procurori”, a spus Gribincea.

Numărul concret al procurorilor

Stabilirea numărului  concret de procurori în fiecare procuratură trebuie lăsată la discreția Procurorului General.

Independența funcțională a procurorilor

Documentul propuneo reglementare clară a statutului Adunării Generale a Procurorilor, care la moment nu există în lege.

Consiliul Superior al Procurorilor va avea competențe mai lărgite, asemeni Consiliului Superior al Magistraturii.  În subordinea Consiliului Superior al Procurorilor vor fi create trei colegii, a cîte 7 persoane: unul de selecție și carieră (responsabil de selecția noilor procurori, de promovarea și transferul acestora); unul de evaluare (se va ocupa de evaluarea activității practice a  procurorilor); colegiul disciplinar (care există la moment).

Potrivit autorilor proiectului, persoana cheie din sistem este Procurorul General, cu toate astea atunci cînd e vorba de cariera procurorilor și de promovare – aceste atribuții ar trebui să le aibă Consiliul Superior al Procurorilor.

Cariera și disciplina procurorilor

Cariera procurorilor ține de  competența Consiliul  Superior al Procuraturii.  Cu toate astea, autorii proiectului susțin că Procurorul General ar trebui să aibă competența de a transfera în scopuri de serviciu  procuroririi în anumite circumscripții,  pe perioade scurte,  fără a le cere acordul. În cazul în care procurorii acceptă să fie transferați  temporari – durata poate fi mai lungă.

Numirea în funcție a Procurorilor

La ora actuală există două proceduri de nimire în funcție a procurorilor: una ține de numirea studenților de la Institutul Național de Justiție, iar alta – de persoanele cu experiență.

Noul document propune  crearea unui sistem, prin care atît studenții, cît și persoanele cu experiență  susțin un examen în Comisia de absolvire a Institutului Național de Justiție. Nota obținută se va lua în calcul, în cadrul concursului de selecție și se va lua decizia referitor la candidatul cel mai potrivit.

Promovarea procurorilor se va face doar în baza de concurs.

Garanțiile sociale ale procurorilor

V. Gribincea a declarat că în Europa există o tradiție, ca salariile procurorilor să fie destul de apropiate cu cele ale  judecătorilor.

Conceptul mai prevede ca  procurorii care au atins vîrsta de pensionare, dar continuă să profeseze, nu vor putea primi concomitent pensiile și salariile. „Dar aceste modificări pot fi făcute doar în situația cînd vor fi majorate substanțial salariile procurorilor”, a conchis Gribincea.

Reforma propusă  mai prevede introducerea în lege a unei prevederi prin care  procurorii,  care au fost concediați din motive compromițătoare,  vor fi lipsiți de garanțiile sociale speciale, oferite procurorilor.

The post Efrim: „Despre reforma procuraturii n-a vorbit doar cel, căruia i-a fost lene de la 1995 încoace” appeared first on Bloguvern.