Citesc “Scriitorul” de Ion Stoica, Editura Ecou Transilvan, 2013. Zăbovesc mai ales la paginile despre bibliotecar. Deja mi-am notat să revin la paginile 12,29,33,34,35,37,39,53… Va trebui să recitesc cartea sau să fac fișe. Cat de importante fișele și însemnările pentru munca intelectuală! “Fișele au fost metoda de bază a muncii mele intelectuale” – spune unul dintre protagoniși.
Ce noroc de oamenii care în copilărie sau la varsta alegerii carierei au avut noroc de un bibliotecar bun, care i-a învățat cum să citească, le-a ghidat lectura, îndreptandu-i spre cele mai valoroase cărți mai ales atunci “… cand ierarhiile valorice nu s-au așezat solid în mintea ta”. Îmi notez gandurile la care intenționez să revin “După o carte citită arătați altfel. Sunteți mai frumoși”. Și mai buni… Și mai deștepți…
Cat de importantă biblioteca în viața protagonistului pentru care cateva zile de vacanță în plus, înseamnă cateva zile de bibliotecă în minus.
Citesc cartea și-mi amintesc de prelegerea cunoscutului scriitor englez Nail Gaiman, făcută la solicitarea Reading Agensy, în Londra, în luna octombrie 2013 “De ce viitorul nostrum depinde de biblioteci, lectură și fantezie”. Frumoasă pledoarie! Desprind idei de aceiași valoare din carte domnului Stoica.
Sunt al doilea cititor al exemplarului pe care-mi fac notițele. Deja urme de creion atenționează unde trebuie de zăbovit.
Pentru noi bibliotecarii o carte fără preț. Domnul Ion Stoica, bibliotecar și el, nu putea să nu ne pună în valoare. Nu semnez pentru alții, dar sunt convinsă că oricine va pune mana pe această carte nu va rămane dezamăgit.
Bifez cartea la “remember”. Voi mai reveni. Bifați și dvs. Nu veți regteta.
Vera Osoianu
