Un barbat este bun in masura in care tu il faci bun

Un prieten vechi, de la care ma asteptam la orice, in afara de filosofare la tema dragostei si relatiilor, mi-a spus mai demult ca fiecare cuplu se merita. Aceasta afirmatie a venit la momentul in care noi, cele cateva tinere femei adunate in seara ceea la un pahar de vorba, am luat-o razna in a critica un barbat si a-i compatimi femeia.

Fiecare cuplu se merita. Si nu-i nicio magie la mijloc, daca te trezesti intr-o zi ca stai la masa cu un…tap. L-ai ales. Asa cum si el si-a ales o cicalitoare.

Fiecare isi alege perechea in dependenta de cum se percepe, de cat de mult se stimeaza si de cat e de pregatit sa-l vada pe celalalt bun si frumos. Or, ceea ce ne inconjoara este neutru. Noi suntem cei care dam lucrurilor o apreciere. E bun, e rau. E frumos, e urat. Noi umplem totul cu sens, iar sensul il luam din noi. Un vas cu apa statuta nu poate turna in alt vas apa de flori de trandafir. Tot apa statuta va turna. Iar frumusetea si aprecierea sta in ochii celui care priveste.

Intr-o relatie nu exista victime si calai, ci doar calai. Unul se mananca pe sine, mancandu-l pe celalalt. In aceeasi masura, in care, intr-o relatie sanatoasa, nu exista unul care creste si altul care regreseaza, deoarece acolo unde e armonie, ambii cresc, alimentandu-se reciproc, prin ceea ca se alimenteaza fiecare pe sine.

De cate ori veti simti ca va invaluie ura, nemultumirea, ranchiuna vizavi de celalalt, numarati pana la zece, faceti spatiu in cap si claritate in fata ochilor, pentru a vedea si a intelege ca problema e in voi si ca nimeni, dar abslout nimeni, nu va este dator cu nimic, cu atat mai mult, omul pe care l-ati ales sa va fie alaturi.

Aceasta a fost a patra lectie din cele 32 de lectii de viata invatate pana la 32 de ani.