Eurobarometrul CULTURAL ACCESS AND PARTICIPATION

În perioade 26 aprilie-14 mai, 2013  la solicitarea Comisiei Europene a fost realizat Eurobarometrul Cultural Access and Participation.

Raportul poate fi accesat pe http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_399_en.pdf

Rezultatele sunt prezentate în comparaţie cu eurobarometrul realizat în anul 2007. Datele ce ţin de lectura cărţilor şi utilizarea bibliotecilor publice relevă faptul că respondenţii din ţările nordice sunt mai angajaţi în activităţile culturale, decât cei din alte  ţări. În anul de referinţă respondenţii au citit măcar o carte, după cum urmează: Suedia – 90% , Olanda- 86% Norvegia –  82%, Anglia – 80%. În partea de jos a clasamentului: Portugalia – 40%, Grecia – 50%, România -51%, Cipru 54%.

În anul de referinţă  au vizitat măcar o singură dată o bibliotecă publică: Suedia – 74%, Finlanda- 66%, Danemarca – 63%. Partea de jos a eurobarometrului Cipru -8%, Crecia -10%, Portugalia – 15%.

În ţara noastră această cifră a oscilat în ulrimii ani între 23-25%.

Eurobarometrul demonstrează că în ultimii cinci ani activitatea culturală a cetăţenilor Uniunii Europene a cunoscut declinul, cu excepţia vizitelor la cinema. Numărul cetăţenilor care vizitează bibliotecile publice a fost, de asemenea, în descreştere, de la 35% în anul 2007 la 31% in anul trecut.

Barierile principale invocate de respondenţi sunt : lipsa interesului (43%) şi lipsa timpului (27%).

Se confirmă adevărul că ţările cu cel mai înalt nivel de trai au şi cei mai mulţi utilizatori de biblioteci publice.

Au studiat rezultatele Eurobarometrului şi mi-am amintit de studiul „Statistica  bibliotecară ca vector de imagine”, publicat în anul 2008. Aduc în prim plan doar câteva rânduri pentru a înţelege cât de mare este legătura între dotarea bibliotecilor şi utilizarea serviciilor pentru public.

„Daca să luăm un indicator foarte important ce demonstrează, care este grija statului şi a organelor finanţatoare locale faţă de cetăţeni şi anume cheltuieli per capita, acesta variază de la  64,27 euro în Danemarca la 0,68 în Bulgaria, 0,61 în România şi 0,58 în Turcia. Este greu de presupus că cineva ar încerca să conteste aceste rezultate. Situaţia pare a fi chiar foarte reală. Bulgaria şi România raportau şi cel mai mic salariu anual pentru  un salariat în echivalent normă întreagă, urmate în creştere de Lituania, Slovacia şi  Letonia. La acest capitol cea mai mare cifră a salariului mediu anual a fost raportată de Luxemburg şi Norvegia.

Studiul „International  library statistics: trends and commentary based on the Libecon data” a prezentat  şi un top al ţărilor cu cele mai bune biblioteci publice, luând ca bază 8 indicatori de performanţă şi anume: utilizatori ca procent din populaţie, vizite per capita, computere conectate Internet pertru populaţie, achiziţii per capita, împrumuturi per capita, achiziţionarea materialelor A-V per capita, personal, împrumuturi per bibliotecar, şi ulterior cheltuieli pe cap de locuitor. Primul loc în top îl  ocupă  Finlanda, urmată de Danemarca, Estonia, Islanda şi Anglia. Norvegia, Slovenia şi Suedia se situează pe locul 6, Lituania pe locul 9, iar Irlanda, Japonia şi Olanda pe locul 10. Interesant este faptul că iniţial această gradare a fost efectuată fără a da prea mare importanţă  cheltuielilor pe cap de locuitor. Când ulterior a fost făcută o analiză a ţărilor după nivelul de cheltuieli s-a descoperit că şase dintre ţările care ocupă primele locuri în acest din urmă clasament  şi anume Danemarca, Finlanda, Islanda, Suedia, Olanda şi Norvegia figurează şi în topul ţărilor cu cele mai bune biblioteci şi servicii pentru public, dovadă că pentru a dezvolta nişte servicii de calitate este nevoie de un suport financiar corespunzător. De remarcat şi faptul că topul este predominat de ţările nordice,  recunoscute prin susţinerea acordată bibliotecilor publice  de către autorităţi. Finlanda şi Danemarca sunt ţările cu cele mai bune biblioteci si servicii. Probabil că acestui studiu Finlanda îi datorează faptul că în ultimii ani a fost calificată ca lider  european în ceia ce priveşte dezvoltarea serviciilor oferite de bibliotecile publice”.

Potrivit Eurobarometrului se pare că Finlanda a cedat titlul de lider European în dezvoltarea serviciilor de bibliotecă Suediei. Vera Osoianu

 

 



Sursa
2013-11-11 08:53:24



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

06:15:00RĂSPUNSURI LA MEJDINĂ DE ANI —» Leo Butnaru
11:15:00LITERE SĂRUTATE SAU TEATRUL ALFABETULUI —» Leo Butnaru
23:20:42PSD vs Chat GPT pe tema Mercosur —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
08:46:00CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CELUI CARE TE-A SCRIS... —» Leo Butnaru
00:12:32One Battle After Another —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
09:13:00DIN POEZIA LUMII / FRANȚA —» Leo Butnaru
09:34:01DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
17:18:38Iarna e ca vara, pe ici pe colo —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
12:42:00CU TELEVIZIUNEA ÎN CASĂ, PREZENTĂM CELE 11 VOLUMEA ALE JURNALULUI UNEI EPOCI —» Leo Butnaru
10:37:24Leo Butnaru își prezintă jurnalul scris timp de peste 50 de ani: „Jurnal... —» Leo Butnaru
06:51:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
19:53:20Romanian Air Force salvează vieți —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
13:20:53Încă o operațiune specială —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
09:59:00POEZIA FRANCEZILOR —» Leo Butnaru
20:43:00Год Огненного Коня. —» Александр Ищенко - Размышления
15:28:00AVEȚI O CUTIE CU FOTOGRAFII? —» Leo Butnaru
13:33:53Bilanț, 2025 —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
06:37:02DE REVELION —» Leo Butnaru
07:06:00DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
06:14:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
10:34:00AVANPREMIERA UNUI INTER-VIU —» Leo Butnaru
10:22:00GÂNDURI LA FINAL DE AN 2025 —» Leo Butnaru
06:32:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
10:45:10Elfrida Koroliova: prin labirintul pasiunilor —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
06:53:00POEME DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru