DOMNUL VORONIN ȘI DUBLUL STANDARD AL COMUNIȘTILOR MOLDOVENI

Opoziția comuniștilor moldoveni a depus o a doua moțiune de cenzură. Acțiunea domniilor lor a avut loc la câteva ore după ce o primă încercare de demitere a guvernului Leancă a eșuat. Comuniștii își argumentează acțiunea lor politică, motivând că actualul Cabinet de Miniștrii ar promova politicile de dezintegrare a Republicii Moldova și de pierdere a teritoriilor statului. În acest fel, opoziția moldavă face trimitere la decizia din luna ianuarie 2013, când a fost luată hotărârea de instituire a punctelor migraţionale pe linia administrativă cu regiunea transnistreană.

Care ar fi motivația noii acțiunii inițiate de comuniștii moldoveni? Să fi găsit între timp comuniștii, pârghiile necesare pentru a convinge eventuali transfugi politici necesari pentru a obține simpla majoritate? Exclus! Modul în care opoziția paralizează activitatea forului legislativ moldav, amintește de tertipurile folosite de fotbaliști pentru ca, înaintea pauzei, să mențină cât mai mult mingea în posesia lor. Exact, comuniștii moldoveni trag de timp! Opoziția are nevoie de suficientă vreme pentru a-și mobiliza simpatizanții pentru a participa la un marș spre Chișinău.

În cadrul ședinței legilsativului moldav de vineri, 18 octombrie, deputatul comunist Eduard Mușuc, a specificat clar acest lucru. ”Stimați concetățeni, prin mesajul de astăzi, chemăm societatea spre mobilizarea tuturor eforturilor celor care sunt împotriva acestor fărădelegi. Este cazul ca să ieșim cu toții în Piață, este cazul ca să organizăm acest Marș spre Chișinău ca să nu permitem acestei guvernări să ducă până la capăt toate aceste fărădelegi pe care vrea să le voteze astăzi majoritatea parlamentară”, declara Mușuc de la tribuna Parlamentului. Portalul de știri Omega, afiliat opoziției comuniste, nota că, „marșul spre Chișinău se pregătește în fiecare localitate din Moldova și va avea scopul deturnării de la guvernare a Coaliției pro-europene.” Liderul PCRM, Vladimir Voronin, și-a anunțat speranța ca la viitorul protest să participe circa 200-300 mii de oameni.

Decodificarea simbolisticii care se ascunde în spatele inițierii moțiunilor de cenzură înaintate guvernului de la Chișinău, păre a ne spune că, PCRM-ul rămâne singura  formațiune politică parlamentară care își dorește schimbarea cursului actual de dezvoltare al Republicii Moldova. Dealtfel, domnul Voronin, a sugerat acest lucru și ambasadorilor Uniunii Europene acreditați la Chișinău, cu care a avut o întâlnire. Liderul maxim al comuniștilor moldoveni, le-a precizat oficialilor europeni că, „indiferent de direcția în care se mișcă Republica Moldova – spre est sau vest, în UE sau Uniunea Vamală, agenda relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, trebuie să fie realizată". 

Subtextul declarațiilor făcute de domnul Voronin dă de gândit. Dacă agenda relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană trebuie să fie realizată, cum se împacă acest lucru cu sugestiile referitoare la necesitatea schimbării vectorului de dezvoltare al statului moldovean? 

„Acţiunile PCRM ar trebui să dea de gândit întregii societăți”, afirma recent liderul Partidului Democrat, Marian Lupu. Constatarea domnului Lupu este una mai mult decât valabilă. Viclenia politică a comuniștilor moldoveni trebuie să dea de gândit și observatorilor vieții politice moldave. Chiar dacă prima moțiune de cenzură a căzut, acest lucru nu înseamnă, în mod obligatoriu, că revoluția anunțată de comuniști a eșuat. 

Ce se va întâmpla dacă, participând la marșul asupra Chișinăului, simpatizanții comuniștilor moldoveni vor da nas în nas cu simpatizanții coaliției de guvernare? Vor intra oare simpatizanții Uniunii Vamale, în altercații violente cu simpatizanții liberal democrați, care, posibil, vor ieși la o amplă manifestație pro-Europa? Ce comenzi vor striga atunci liderii comuniștilor moldoveni? Cum va proceda domnul Voronin, cel care, în noimebrie 1989, a oprit vărsarea de sânge din fața Ministerului de Interne, cel care, în data de 7 aprilie, nu a folosit forța împotriva tinerilor protestatari? 

Abia atunci vom ști dacă revoluția a eșuat, ori nu.