Jurnalist de Dimineata

 Jurnalist de Dimineata Jurnalist de Dimineata


Politica si politici
RSS posts

Politica si Politici


Comenteaza





PONTA, COMUNIȘTII ȘI PIAȚA BASARABIEI


Federația Rusă a sistat importurile de fructe și de conserve din Republica Moldova. Potrivit unor estimări pierderile se vor ridica la aproximativ două miliarde de lei. Mult, foarte mult. Guvernul moldovean a alocat suma de 20 de milioane de pentru a compensa pierderile agricultorilor moldoveni. Primul ministru, Iurie Leancă a anunțat că suma alocată nu este suficientă și că alți bani vor mai fi alocați. “Ceea ce am alocat nu este suficient. Domnule minstru de finanțe, nu vă uitați așa rău la mine sunt sigur că vom găsi mai mulți bani. Vom avea întrevederi cu reprezentanții Băncii Modiale și vom vedea cu cât ne pot ei ajuta”, a spus Iurie Leancă. Bună replică, nimic de zis.Liderul liberal democrat Vlad Filat a spus că, “prin introducerea embargoului la importul fructelor şi conservelor moldoveneşti, Federaţia Rusă a decis să pedepsească cetăţenii Republicii Moldova pentru aspiraţiile lor europene.”  Are dreptate! În afară de motivația politică, o altă explicație pentru aceste acţiuni neprietenoase nu putem găsi. Și totuși, putea evita Moldova aceste sancțiuni?  Unii zic că da, păstrarea laboratoarelor de certificare a calității produselor agricole după standardele ruse ar fi putut închide gura lui Onișcenko și a altora ca el. Alții zic că nu și afirmă că Igor Dodon a fost cel care i-a sfătuit pe oficialii ruși să impună embargoul la fructele moldovenești. Existența unor partide care își coordonează faptele cu cele ale autorităţilor de la Moscova și acționează  împotriva propriei ţări, complică și mai mult ecuația politică moldovenească. După asumarea responsabilității guvernamentale, opoziția comuniștilor moldoveni are posibilitatea să depună moțiuni de cenzură îndreptate împotriva Cabinetului Leancă. Sunt aproape sigur că nu o vor face! Surse care ocupă funcții înalte în interiorul PCRM mi-au declarat sub acoperirea anonimatului că ar fi un gest politic nedemn. „Moldova are nevoie de unitate națională și solidaritate nu de moțiuni de cenzură care fac jocul dușmanilor”,  a declarat această persoană.  Tăcuta solidaritate a comuniștilor moldoveni vine din cunoașterea acestui tip de probleme. Factorii de decizie ruși acționează după scenarii vechi. De aici și sprijinul tacit al comuniștilor. În 2006 guvernul susținut de comuniști a trebuit să facă față embargoului rus la fructele moldovenești. Dacă în aceste momente există voci care afirmă că această interdicție a fost făcută de dragul politicianului Igor Dodon, în acea vreme presa moldavă nota că interdicția rusă era aplicată pentru a-l susține pe Valeriu Pasat. La Bruxelles, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș, a avut deja întâlniri de lucru pe marginea sprijinului acordat de Uniunea Europeană agricultorilor moldoveni. La rândul său, președintele român Traian Băsescu a declarat la plecarea spre reuniunea șefilor de stat din Europa centrală și de Est de la Varșovia, că va ridica în discuție și problema Moldovei. Și premierul român, Victor Ponta, a declarat că România acordă și va acorda Moldovei sprijinul pentru a reuși să depășească situația creată de sancțiunile economice impuse de Federația Rusă. Toată lumea vrea să-i ajute pe moldoveni!  Prietenul la nevoie se cunoaște! Dacă Moldova are prieteni în Uniunea Europeană și în România ei ar trebui să găsească modalități concrete pentru a sprijini producătorii  moldoveni de fructe și legume. Dacă premierul Ponta vrea să ajute Moldova cu adevărat de ce nu ar crea la București o piață agricolă cu denumirea generică ”Basarabia” ? Ar fi nu-i așa, un gest mult mai bun decât al celora care scriu pe pereții statului român „Basarabia e România”! Cu siguranță un sfert din totalul de fructe moldovenești care nu mai pleacă spre ruși ar putea să fie vândute acolo deja la toamnă.Ideea, domnule Ponta e gratis. Luați-o primul. Nu de alta, colegul dumneavoastră din Varșovia s-ar putea să procedeze la fel! 
NU MOR CAII CÂND VOR CÂINII


Mare-i.. politica moldovenească! Ca la noi – la nimeni! Trei știri vin să îmi trezească sațietatea față de aleșii poporului.  Prima, ține de faptul că Federația Rusă a sistat importurile de fructe și de conserve din Republica Moldova. A doua ne-a spus că premierul Iurie Leancă a anunțat că Guvernul moldovean își asumă responsabilitatea pentru a adopta un șir de legi referitoare la majorarea salariilor și pensiilor dar și care activitatea din sistemul judiciar. Cea de a treia ne spunea că deputații din Coaliția Pro-Europeană pentru că nu au avut numărul suficient de voturi nu au putut adopta mai multe legi. De fapt, ultima informație este cea care le explică pe celelalte. Deputații din Parlamentul moldovean nu au reușit să voteze o serie de proiecte importante venite de la Guvern, de asta Cabinetul de Miniștri s-a văzut pus în situația de a căuta o posibilitate pentru a adopta aceste documente, fără participarea deputaților.  Adică prin asumarea responsabilității politice.  Premierul Leancă a făcut acest anunț după o consultare cu speakerul Parlamentului, Igor Corman. Domnul Leancă a precizat că gestul la care a recurs Guvernul nu trebuie tratat ca „ ruperea alianței de guvernământ”. „Este o decizie consensuală. Am discutat și cu domnul Corman, și cu colegii de coaliție. Este o decizie corectă din punct de vedere legal, dar și al așteptărilor oamenilor”, a spus Iurie Leancă.  Președintele Parlamentului moldovean și-a susținut colegul și a spus că "în aceste circumstanţe, am ajuns la concluzia că unica soluţie legală este asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului". Se impune o întrebare. Care au fost acele împrejurări care au făcut ca pentru prima dată în istoria contemporană a statului moldovean Cabinetul de Miniștrii să își asume responsabilitatea politică pentru nouă legi? Aceste nouă legi pot provoca nouă moţiuni de cenzură împotriva Guvernului. De ce deputații care fac parte din Coaliția Pro-Europeană nu au votat proiectele de lege venite de la Guvern? Răspunsul este cât se poate de simplu. Pentru că e vară și domniile lor, aleșii noștrii, au obosit și vor în vacanță. Așa a sunat explicația venită de la liderul liberal reformatorilor moldoveni, Ion Hadârcă. Domnia sa a spus că, de două zile deputații discută această situație. „ Închiderea sesiunii parlamentare era planificată pentru data de 18 iulie, de asta mulți imediat după această dată deputații și-au preconizat plecarea în vacanță. Pentru a nu mai miza pe vot și a scăpa de această situație de nervozitate, am propus Guvernului să-și asume responsabilitatea pentru aceste proiecte de legi”, a conchis Ion Hadârcă. Curajul politic al Guvernului, este umbrit de graba cu care aleșii poporului pleacă la mare. Mă așteptam ca în fața măsurilor punitive luate de Federația Rusă împotriva Moldovei deputații din comisia parlamentară pentru economie să discute despre posibilele măsuri de protecție pe care statul moldovean să le acorde producătorilor moldoveni de mere. Mă așteptam ca în fața acestei lovituri primite de agricultura moldavă, deputații din comisia parlamentară pentru agricultură să se reunească de urgență într-o ședință la care să se discute măsurile necesare pentru asigurarea subvențiilor de stat pentru agricultorii care au parte de o povară financiară grea. Dar, Coaliția parlamentară a plecat în vacanță. Domnul Leancă a rămas singur. Nu chiar de tot. În spatele său, stă o nevăzută echipă de oameni care știu și au capacități să facă față tuturor acestor greutăți. Vorba veche - nu mor caii când vor câinii!
TERTIUM NON DATUR


Un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines a fost doborat cu o racheta sol-aer în estul Ucrainei. La bordul acestuia se aflau 298 de pasageri care plecau din Amsterdam spre Kuala Lumpur. Toți au murit.Avionul, zbura la o altitudine de aproximativ 10.000 de metri în momentul în care asupra lui au fost trase una sau mai multe rachete sol-aer. Aparatul de zbor s-a prăbușit în apropierea orașului Donețk, explodând cu puțin timp înaintea impactului cu solul.Pentru că a cazut într-o zonă controlată de rebelii proruși, care neagă doborarea acestui avion, prima grijă a acestora după ce au ajuns la locul tragediei a fost să recupereze cutia neagră și să o expedieze rapid în Federația Rusă.De doborârea avionului de pasageri se acuză reciproc atât rebelii, cât și oficialii ucraineni și cei ruși. Trebuie de precizat faptul că, imediat după tragedie, un lider al rebelilor din estul Ucrainei și-a asumat doborarea cursei de pasageri, crezând că este vorba despre un avion al armatei din Ucraina. Dupa ce s-a aflat că este o cursa de linie internatională, acesta și-a sters mesajele.În timp ce în zona prăbușirii avionului situația este din ce în ce mai tensionată, pe internet circulă două teorii ale conspirației cu privire la autorii atacului și motivul acestora. Prima, lansată de către canalul de televiziune Russia Today vehiculează idea că președintele american ar fi ordonat asasinarea lui Putin. Jurnaliștii ruși au dat de înțeles că doborârea cursei de pasageri a fost o eroare și că de fapt ținta ar fi fost avionul în care se afla șeful statului rus. Cea de a doua teorie a fost lansată de maestrul jurnalisticii românești, Ion Cristoiu. Potrivit domniei sale, catastrofa aviatică din Ucraina acoperă din punct de vedere mediatic ofensiva israeliană din Gaza. „Avem de-a face cu un fenomen interesant: o tragedie înăbuşă mediatic o ofensivă terestră care de regulă sfârşea prin a fi condamnată de opinia publică internaţională”, spune Ion Cristoiu. Dacă analizăm întrega situație prin intermediul principiului  „qui prodest” observăm că: - atacul nu le era de mare folos rebelilor pro ruși. Prin urmare, e posibil ca separatiștii ruși să fi doborât avionul din greșeală.- tragedia este utilă Ucrainei, ea ar putea justifica o posibilă intrarea a trupelor NATO în Ucraina. Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand în Sarajevo, ori atacul terorist din 11 septembrie 2001 sunt evenimente care au stat la baza declanșării unui război mondial ori a unei crize mondiale majore. Se pare că tragedia de la Donețk are multe puncte în comun cu tipul de evenimente care au schimbat cursul istoriei.Dacă Putin dorește să evite un posibil război cu NATO atunci va trebui să-i lase baltă pe separatiștii pro-ruși din Ucraina. Tertium non datur.Doar că, în aceste momente 85% din populaţia Federației Ruse susțin acțiunile domnului Putin. Cercetările sociologice au arătat că, în cazul începerii unui război în Ucraina, ratingul său va creşte până la 90%.
ÎN MOLDOVA VIN AMERICANII!


Zilele trecute, europarlamentarul român Adrian Severin nota că analiza realității geopolitice a condus Germania la revizuirea opțiunii sale referitoare la arhitectura de securitate europeană. Domnul Severin, sintetiza noul proiect german prin formula „Germany up! Russia in! America out!” Pe timpuri, Adrian Severin obișnuia să fie ministrul de externe al României. Oficialii de la Bruxelles au anunțat că statele Uniunii Europene nu vor da curs celei de a treia etape de sancțiuni pentru Rusia, ci vor lărgi pe cea de-a doua etapă, care vizează interdicția pe teroritiul UE pentru oficialii implicați în conflictul din Ucraina și blocarea conturilor acestora din străinătate. Presa de la București afirmă că anume vocea Germaniei a fost cea care s-a împotrivit inițiativei de introducere a celei de a treia etape de sancțiuni împotriva Moscovei. Ziariștii români consideră că prin atitudinea avută Berlinul transmite semnalul politic că nu doreşte să dea o replică serioasă agresiunii Rusiei în Estul Europei. “Serghei Lavrov, a fost cel care le-a reamintit în mod public oficialilor germani că în anul 1990, în ciuda împotivirilor britanice și franceze, Kremlinul a fost de acord cu unificarea germană din 1990. Un nedelicat mod de a spune - nu uitaţi că ne datoraţi ceva”, subliniau ei.Profesorul universitar Valentin Naumescu s-a întrebat, firesc, de ce americanii simt nevoia de a-i spiona pe nemți? Potrivit domniei sale răspunsul ar fi simplu: „pentru că nu mai are încredere în Germania. Dar ce anume menţine neîncrederea politică dintre Statele Unite și Germania la un nivel atât de ridicat încât americani să își dorească a ști în detaliu acţiunile necomunicate public de administraţia germană? Cele două state nu mai au încredere politică reciprocă și au început să aibă abordări diferite în chestiuni esenţiale de politică internaţională”, notează domnul Naumescu. Adrian Severin are dreptate – Germania, ca întotdeauna, se vrea deasupra tuturor. De asta, mișcările nemților în spațiul estic au început mai demult. Și evident că s-au aplecat asupra unei povești de succes care poartă numele de Moldova! O mulțime de experți berlinezi au participat la summit-ul Uniunea Europeană – Republica Moldova organizat la Bălți. Apoi Bundestagul german a adoptat o rezoluţie prin care confirmă faptul că Republica Moldova are perspectivă europeană. Iar mai târziu, după ce premierul Leancă a fost primit la Cancelaria Federală a Germaniei, doamna Merkel a spus că este impresionată de lucrurile bune pe care le face Chișinăul și a confirmat că Germania va sprijini Moldova în procesul de integrare europeană. Toate astea, sună bine – Germania rămâne a fi liderul de necontestat al Europei iar Noua Ordine Europeană va fi decisă de la Berlin. Ar putea să-i afecteze cu ceva pe moldoveni răceala survenită în relația germano-americană?La prima vedere cu nimic. O vorbă din bătrâni spune doar că, un cui, pe cui se scoate. De asta se impune o creştere a prezenţei Statelor Unite la Chișinău. Acest lucru a fost confirmat la sfîrșitul lunii martie de doamna Victoria Nuland care le-a spus oficialilor de la Chișinău că, "relațiile dintre Republica Moldova și Statele Unite nu au mai fost vreodată atât de intense". Atunci doamna Nuland  a subliniat că America oferă un sprijin major Moldovei în procesul de integrare europeana: "Vizita mea în Moldova nu este întâmplătoare. Am venit pentru a manifesta suportul Americii asupra suveranității și integrității Republicii Moldova. Noi vedem viitorul Moldovei alături de Uniunea Europeana. Noi dorim să vedem o Moldovă prosperă, independentă și europeană". Scurt, clar și cuprinzător!Doamna Victoria Nuland a fost însoțită în Moldova de adjunctul asistentului secretarului Apărarii, Evelyn Farkas și de directorul pentru politici, planificare și parteneriat în cadrul Comandamentului Forțelor SUA din Europa, generalul-maior Randy Kee. Oameni care ocupă importante funcții. Semn că interesul american are în Moldova mai multe domenii: politic, militar, strategic şi de informaţii și evident  economic. Exact despre aceste tematici a vorbit ieri în Senatul american James D. Pettit , diplomat nominalizat de președintele Barack Obama să devină ambasador al Statelor Unite la Chișinău! Domnia sa a spus că o implicare mai puternică a Statelor Unite în Moldova este esențială „pentru promovarea securității nu numai în Moldova, ci și în Ucraina vecină și regiune”.Așa că, în fața coloratelor mărgele nemțești, Chișinăul ar trebui să fie reținut - nici de fericire să dea ochii peste cap, dar nici să refuze oferta. Venirea americanilor spune că încrederea lor în vechea Europă a scăzut și că a venit timpul Noii Europe! Adică ce-i al Moldovei e pus deoparte!
RECURS LA ISTORIE - GHIMPU ȘI LABIRINTUL GÂNDIRII POLITICE MOLDOVENEȘTI


Istoria contemporană a Republicii Moldova își are propriile alchimii. Și pentru prima oară în labirintul politic moldovenesc un guvern și-a pierdut susținerea parlamentară pentru ca, după o vreme, aproape aceleași formațiuni politice să investească din nou încrederea în același guvern.  Ciudată stare - să fii în ziua nunții și în același timp să întorci capul după altă femeie. După demiterea guvernului Filat, expertul Institutului german de studii de securitate Anneli Ute Gabanyi, afirma că, „modelul de destabilizare al ţării prin demiterea guvernului a funcţionat foarte bine. Dacă răspundem la întrebarea „cui foloseşte”, atunci, politic vorbind, această demitere a folosit numai Rusiei”.  Doamna Gabanyi a intuit corect. Demiterea guvernului Filat a fost o încercare mai puțin reușită de destabilzare a statului moldovean din drumul lui european. O tentativă care nu a făcut ca Moldova să derapeze de pe drumul ei european dar care l-a oprit pe domnul Filat să se mai afle în fruntea guvernului. Poate asta s-a și dorit? Habar nu am! Dar să ne aducem aminte.Pe 2 aprilie 2013, la o lună după demiterea guvernului Filat, domnul Mihai Ghimpu a anunțat că Partidul Liberal nu va susține candidatura domnului Filat pentru a doua oară în fruntea Guvernului. Anunțul a venit după ce la 29 martie liberal democrații moldoveni votau în Parlament numirea deputatului liberal Victor Popa în calitate de judecător la Curtea Constituțională. Brusca schimbare de atitudine a liberalilor moldoveni avea loc ca urmare a deciziei liberal democraților de a nu susține candidatura lui Vitalie Pîrlog la funcția de procuror general. Dacă liberal democrații anunțau că nu au nimic împotriva acelei candidaturi, liderul liberal lua o altă hotărâre. Tot atunci domnul Ghimpu anunța că, în cazul în care se insistă ca Vlad Filat să fie din nou prim-ministru, liberal democrații ar trebui să-şi asume declanşarea alegerilor anticipate.Toată aceaste complicate trimiteri la istorie recentă a Moldovei vin să ne aducă aminte că  decizia Curții Constituționale din 22 aprilie 2013 a fost o decizie politică. Una în care judecătorii Înaltei Curți vorbeau despre răspunderea politică a întregului Cabinet de Miniștri și nu doar a premierului Vlad Filat. Amintesc că decizia Curții Constituționale a venit la doar câteva ore după ce liderul liberal democrat anunța că a reușit să adune o majoritate parlamentară care să susțină viitorul cabinet de Miniștri. Judecătorii au decis atunci că decretul președintelui Timofti prin care îl împuternicea pe Filat să formeze noul guvern este unul neconstituțional. Era o primă decizie a Curții Constituționale care într-un anumit mod a desființat în politicul moldav prezumția nevinovăției dar și dreptul de a fi ales. Liberal democrații moldoveni au preferat atunci să se conforme acestei hotărâri. Echipa condusă de Vlad Filat a hotărât să meargă înainte cu Iurie Leancă, cel care, a continuat cele începute și a făcut totul pentru ca Moldova să devină europeană. Era un context politic delicat - alegerile anticipate s-ar fi pliat exact peste așteptările inamicilor apropierii Moldovei de Uniunea Europeană. Dacă Partidul Liberal Democrat din Moldova s-ar fi încăpățânat și ar fi insistat pe nominalizarea domnului Filat în fruntea Guvernului, Moldova nu ar fi avut astăzi Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Un comunicat recent al liberal democraților ne spune că, la sugestia avocaţilor, domniile lor au depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului o cerere de contestare a deciziei Înalților Judecători moldoveni, era dreptul lor. Curtea Europeană a decis însă să nu examineze acest caz, fără a pronunţa vreun verdict. Îmi pare firesc. Ce verdict să pronunți la o decizie despre încrederea politică? Judecătorii din Strasbourg, știind că nu a mai rămas mult până la startul competiției electorale autohtone au preferat să-i privească de la distanță pe moldoveni. O solomonică rezolvare a unei chestiuni politice interne dintr-un  stat în care labirinturile sunt complicate și pline de orgolii. Pentru ce să se amestece judecătorii europeni într-o decizie eminamente politică? Doar pentru a afla că orgoliile domnului Ghimpu sunt nemărginite? Să fim serioși! Judecătorii Curții Europene pentru Drepturile Omului știu că, în politică cel mai mare judecător este alegătorul. Inamicii politici ai domnului Filat care se bucură secret de neamestecul judecătorilor europeni știu că, liberal democrații moldoveni sunt principala axă de implementare a agendei europene. De aici și presiunea mediatică care o pun asupra liderului liberal democrat. În acest mod, intenționat ori nu, acești neprieteni fac jocul comuniștilor. Căci e știut deja că principalul inamic al Partidului Liberal Democrat vor fi comuniștii. Până la alegeri nu a mai rămas mult, suficient însă pentru armonizarea Acordului de Asociere cu legislația moldovenească.  Asta se poate!  
LEANCĂ ȘI DOAMNA DE FIER A EUROPEI


La mijlocul săptămânii trecute premierul moldovean Iurie Leancă a fost primit cu onoruri militare la Cancelaria Federală a Germaniei, unde a avut o întrevedere cu Angela Merkel. Cei doi au discutat despre perspectiva europeană a Republicii Moldova, despre problema transnistreană şi situaţia din regiune. Merkel a spus că Germania va sprijini Moldova în procesul de integrare europeană. „Sunt impresionată de lucrurile deja făcute în Republica Moldova, de optimismul privind apropierea ulterioară de Uniunea Europeană și de realizarea unei societăți democratice și a unui stat de drept", a afirmat cancelarul german. Premierul Leancă a dat asigurări Berlinului că la Chișinău reformele vor fi accelerate. „Ne aşteaptă transformări serioase și ne vom concentra pe intensificarea luptei cu corupţia și pe reforma justiţiei. Mă bucur că am găsit susținerea Cancelarului german.  Acordul de Asociere este cel mai ambiţios plan pentru modernizare Moldovei - este viitorul program de guvernare al ţării”, a spus primul ministru moldovean. Dincolo de afilierea doamnei Merkel la familia popularilor europeni, onorurile militare acordate domnului Leancă ne vorbesc despre un interes sporit pentru Moldova. De unde vine interesul german pentru spațiul dintre Prut și Nistru? Ce a făcut ca atenția nemților să se oprească peste Moldova? Răspunsul e la suprafață. S-a făcut auzit în timpul conferinței de presă dedicate vizitei premierului Leancă în Germania. Merkel a spus că are multe lucruri importante cu care se confruntă iar printre ele se numără acțiunile americane în Berlin. Germania a reacţionat dur după ce a descoperit doi spioni americani infiltraţi în serviciile secrete şi în armată, pe care i-a expulzat fără întârziere. Scandalul apare în condiţiile unor relaţii deja tensionate între Germania şi Statele Unite. Angela Merkel s-a declarat extrem de deranjată după ce a aflat că telefonul i-ar fi fost ascultat de serviciile secrete americane. Doamna Merkel s-a referit și la problema transnistreană. „A fost o temă pe care am discutat-o des și cu președintele Rusiei. Vom insista, în continuare, pe identificarea unei soluții", a precizat cancelarul german. Referirea la regiunea transnistreană este una foarte importantă. Ea este continuarea unui mesaj primit de autoritățile moldovene în primăvară. Prezenți atunci la Chișinău, miniștrii de Externe ai Germaniei, Frank-Walter Stein­meier, și Franței, Laurent Fabius, au cerut oficialilor moldoveni să lucreze împreună cu Rusia pentru rezolvarea conflictului transnistrean. „Moldova trebuie să ajungă la soluționarea conflictului transnistrean rămânând parteneră cu Rusia”, sublinia în aprilie ministrul francez Laurent Fabius. Sublinierile făcute, de păstrare a relațiilor cu Federația Rusă, apar odată cu  nominalizarea lui John Tefft în calitate de nou ambasador al SUA în Federația Rusă. Tefft este cunoscut ca specialistul numărul unu în organizarea  "revoluțiilor colorate" în Europa de Est. Postul de radio Vocea Rusiei comentează numirea lui Tefft la Moscova ca un semnal clar că, până în 2017, la expirarea mandatului președintelui Obama, Casa Alba nu intenționează să extindă dialogul cu Moscova.Așadar, diplomația de la Berlin devine mai activă pe delicatele subiecte din regiunea est europeană. E absolut firesc. Germania a rămas singură, liderul de necontestat al Europei. Franța a fost decapitată: nu mai are nici un cuvânt de spus. Vrem sau nu, Noua Ordine Europeană va fi decisă de Germania. Germania e marele câștigător al războiului economic: nu pentru ca a învins pe cineva, ci pentru că s-a ținut pe picioare. Celelalte țări europene nu vor mai fi consultate, nici măcar de formă.Iată de ce, pe fundalul unor tensionate relații între Statele Unite și Federația Rusă dar și între Berlin și Washington, Doamna de fier a Europei va dori să-i pedepsească pe americani pentru argonța de a-i asculta telefonul și va reveni la mai bune relații cu domnul Putin. La rândul său, pe fundalul crizei din Ucraina, Kremlinul este pus în situația să dea dovadă de mai multă maleabilitate și să facă concesii. Subiectul pe care atât Putin cât și Merkel pot găsi mai multe puncte în comun ține de mai vechiul plan ruso-german de reglementare a conflictului transnistrean.Ar trebui să ne bucurăm. Doar că îmi aduc aminte că de fiecare dată când a existat o alianță ruso-germană lucrurile s-au terminat prost pentru țările din jur. De asta, aflat între ciocan și nicovală, Chișinăul ar trebui să fie atent. Foarte atent.
POVEȘTI CU ZMEI: TRĂDAREA LUI VORONIN


Zilele trecute deputatul comunist Grigore Petrenco a susținut o conferință de presă cu titlul „Vladimir Voronin și trădarea partidului”.  Principala idee enunțată era simplă – domnul Voronin a trădat și trebuie să plece. Potrivit lui Petrenco, comuniștii moldoveni nu ar trebui să participe la viitoarele alegeri parlamentare avându-l în frunte pe actualul său lider și ar trebui să-și aleagă un alt conducător. Domnul Petrenco nu a uitat să adauge că prin schimbarea radicală a politicii externe a partidului, domnul Voronin ar fi cedat această formațiune politică Partidului Democrat și a sugerat că “în aceste momente comuniștii moldoveni sunt în buzunarului lui Plahotniuc”.  Pe de altă parte, reacția comuniștilor moldoveni a fost scurtă. Potrivit unui comunicat de presă emis de către PCRM, “declarațiile lui Grigore Petrenco au drept scop compromiterea şi denigrarea formațiunii politice în perioada pregătirilor către alegerile parlamentare”. „Membrii Comitetului Central al PCRM şi-au expus poziţia faţă de astfel de acţiuni la ultima plenară din 7 iunie”, se arată în comunicat. Sublinierea făcută amintește de faptul că la plenara PCRM din 7 iunie, trei membrii de frunte ai acestei formațiuni, Mark Tkaciuk, Iurie Muntean şi Grigore Petrenco, au fost excluși din conducerea partidului. Cei expulzați din conducerea PCRM îl acuzau pe domnul Voronin de europenism. Observatorii politici moldoveni sugerau că prin eliminarea rebelilor pro-ruși, Partidul Comuniștilor ar face primii pași ai unei reforme interne. Dar comuniștii moldoveni au început schimbarea lor în 2005, atunci când nu au avut suficiente voturi pentru alegerea președintelui! Pentru a fi reales în această funcție, domnul Voronin a promis cu mâna pe inimă că va reforma partidul. A început atunci schimbarea la față a comuniștilor moldoveni ori nu? Comentatorul poltic moldovean Bogdan Țîrdea, simpatizează cu opiniile domnului Petrenco și zice că da. Domnia sa afirmă că „PCRM  făcut mai mulți pași prin care s-a descalificat în ochii propriului alegător”. „Chiar în ziua ratificării acordului de asociere, PCRM, ca și doamna cu mai multe fețe, a părăsit sala legislativului. Astfel, PCRM a refuzat să voteze contra acordului, cum au făcut-o cei din PSRM. Cred că e limpede și pentru un școlar de clasa a  doua, că Voronin și-a lăsat portița deschisă pentru a colabora cu UE”, notează pe blogul său domnul Țîrdea. Referirea la clasele primare făcută de domnul Țîrdea vine să întărească și mai mult acuzațiile de trădare ale domnului Petrenco. Că liderul maxim al comuniștilor moldoveni nu are nimic împotriva integrării europene afirmă și un important membru al Comitetului Central al PCRM. Este vorba de primarul orașului Soroca, Elena Bondarenco care a declarat pentru publicația Observatorul de Nord că formațiunea politică din care face parte nu trebuie să renunțe la idea integrării europene. Potrivit doamnei Bondarenco, această idee a fost împărtășită în mod colegial de către întreaga conducere a acestei formațiuni politice. Par a fi suficiente motive pentru a ne face să credem că opoziția comunistă a devenit una europeană.Doar că nici unul dintre rebelii care au ridicat glasul la liderul comunist nu a fost eliminat din partid. Presei nu i s-a prezentat numele celor pe care, potrivit domnului Voronin, ar fi vrut să-i includă în lista electorală domnul Tkaciuc. Iar acuzațiile de trădare ale domnului Petrenco sunt lipsite de dovezi concrete și palpabile. Iar dintre cele zece promisiuni făcute de domnul Voronin în 2005 foarte puține au fost îndeplinite. Așa că, ceva nu se leagă.    Furnizate în mod dozat, toate aceste elemente ale unei povești în care cineva joacă rolul zmeului cel roșu iar altcineva este împăratul cel bun au rolul de a-l face mai atractiv pe domnul Voronin. Ni se spune că domnul Voronin este rău pentru că promovează integrarea europeană. Ni se spune că domnia sa trebuie să plece din fruntea formațiunii politice pe care o conduce. Pentru a-l compătimi și mai mult. Poate exact asta se dorește? Să-l simpatizăm încă odată? Nu cred în acuzațiile domnului Petrenco. Comuniștii moldoveni implementează o tehnologie pe care o putem vedea prin vechile filme polițiste. Este vorba de implementarea scenariului cu polițistul cel bun și cel rău. Cele două personaje fac parte din aceiași echipă! De asta, povestea jucată în prezent îi place și domnului Voronin.
CINE VREA CAPUL LUI RECEAN?


La sfîrșitul săptămânii trecute, guvernul de la Chișinău a trecut cu bine de o nouă provocare.  La moțiunea simplă înaintată de deputații comuniști la adresa ministrului Afacerilor Interne, Dorin Recean, deputații Coaliției Pro-Europene, care asigură susținerea politică pentru Cabinetul Leancă, au răspuns prin votul lor de încredere. Dezbaterile nu au fost lipsite de tensiune,  demiterea trecând foarte aproape de capul ministrului. Firul acestei complicate povești merită a fi cunoscut. Pe 19 iunie, opoziția de la Chișinău a depus o moțiune simplă de demitere a șefului Ministerului Afacerilor Interne, Dorin Recean - comuniștii au susținut că ministrul conduce în mod defectuos instituția. Lucru care trebuia să fie și demonstrat. De asta, cineva a trecut la practică. În seara zilei de 2 iulie, ziua în care deputații au ratificat Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, Poliția l-a somat pe Dorin Chirtoacă, primarul Chișinăului, să oprească automobilul pe care îl conducea și să se supună testului de alcoolemie. Potrivit primarului de Chișinău, cel puțin două mașini civile și două echipaje de poliție au blocat automobilul său de serviciu. Reprezentanții Ministerului de Interne de la Chișinău afirmă că au procedat în acest mod ca urmare a unui apel la numărul de urgență122, apel care anunța că primarul conduce în stare de ebrietate. Edilul capitalei moldave a spus însă că e o înscenare și a cerut să fie supus testului de alcoolemie. Rezultatul testului la alcool în sânge a fost zero, moment în care nimeni nu a mai avut nici o pretenție.De ce a fost nevoie de această provocare la adresa primarului de Chișinău? Răspunsul este simplu – deputații liberali trebuiau să strige alături de comuniști că vor capul ministrului Recean. Data examinării moțiunii de cenzură era cunoscută. Cei care au organizat urmărirea lui Dorin Chirtoacă au mizat pe modul furios în care va reacționa liderul Partidului Liberal, domnul Ghimpu. Un vot al liberalilor alături de comuniști ar fi fost ca un bulgăre de zăpadă care declanșează o avalanșă – la un vot comun se puteau alătura și alți deputați. Cele mai înverșunate discursuri au venit din partea opoziției comuniste. Vocea liderului liberal, care este și unchiul primarului de Chișinău, a fost și ea la fel de sonoră. Pentru a pune sare pe rană, deputatul comunist Alexandru Petkov, a dat citire unor fragmente dintr-un document din care rezulta că ministrul ar fi acordat grad militar unei persoane care nu a făcut serviciul militar. Deputatul comunist a afirmat că documentul este un raport al șefului Departamentului Resurse Umane al Ministerului de Interne care se află în aceste zile pe masa de lucru a ministrului Recean. Poveștile spun că totul e bine când se termină cu bine. Ministrul a rămas în funcție, dar câteva întrebări sunt necesare. Deputații liberali au criticat modul în care polițiștii au acționat în legătură cu incidentul în care a fost implicat primarul general Dorin Chirtoacă. Era cât pe cei ca aceștia să voteze pentru demisia ministrului. E clar că ministrul Recean nu a fost cel care a inițiat urmărirea primarului de Chișinău. Cine sunt cei din eșaloanele superioare ale Poliției care au dat verde acestei acțiuni și l-au pus în pericol pe ministrul Recean?Domnul Petkov a demonstrat că are acces la documentele de uz intern ale Ministerului de Interne. Documente care nu pot fi făcute publice nici măcar corpului de deputați. Aceste hârtii au ajuns pe mâna unui ales al poporului, dar ce se întâmpla dacă ajungeau în mâna unui dușman. De unde provin aceste documente secrete? Sunt două întrebări care demonstrează că ministrul Recean are dușmani foarte serioși. Dacă un document de pe masa de lucru a ministrului ajunge sa fie copiat - se pare că e vorba de un document cu ștampila uz intern - înseamnă că undeva există, ori s-a creat o breșă de securitate. Pot înțelege punctul de vedere al opoziției, care este preocupată de concurența politică și electorală. Nu pot înțelege de ce oamenii care sunt plătiți pentru ca aceste breșe să nu apară, nu își fac datoria pe care o au. Ori s-au apucat și ei de politică? Putem presupune că cei mai înrăiți neprieteni ai reformelor inițiate de domnul Recean se află în interiorul Ministerului. Are oare Departamentul de Securitate Internă al MAI forța și capacitatea de a-i descoperi? Scopul major al acestei acțiuni nu a fost însă demiterea domnului Recean. Principalul scop a fost crearea unui vot comun care să absoarbă alte posibile voturi . Cineva a dorit un vot liberalo-comunist în Parlament care să pună semnul egalității între cele două partide. Acesta era obiectivul final. S-a dorit ca liberalii să strige alături de comuniști – capul lui Recean îl vrem! Nu s-a întâmplat. Și bucură foarte mult că domnul Ghimpu a înțeles acest lucru.
LUNGA VARĂ FIERBINTE ȘI PIRUETELE DOMNULUI VORONIN


Parlamentul Republicii Moldova a ratificat la 2 iulie Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Deputații moldoveni s-au întrunit în ședință pentru discuta o singură ordine de zi - votarea nominală a documentului. Acordul, înlocuiește Acordul de Parteneriat și Cooperare dintre comunitatea europeană și Republica Moldova semnat în anul 1994 și are două elemente esențiale - asocierea politică și intrarea graduală pe piața unică europeană. Documentul are 900 de pagini și are grosimea unei cărămizi. Pentru a face cunoștiință cu toate prevederile acestui act normativ deputații au avut doar două - trei zile. (Pe data de 30 iunie, cei 101 de deputați moldoveni au primit copii în limba română a acestui acord - tot atunci, domniile lor au plasat pe rețelele de socializare primele fotografii ale acestui masiv document). Nu știu câți dintre cei 59 de deputați care au votat pentru adoptarea acestui document au citit din scoarță în scoarță cele nouă sute de pagini. Probabil, majoritatea domniilor lor au citit secțiuniile care sunt mai aproape de specializarea pe care o dețin ori i-au crezut pe cuvânt pe liderii lor de partid și au votat pe neștiute. Bine au făcut. Aplicarea prevederilor acestui document permite accelerarea reformelor, modernizarea Moldovei și contribuie la consolidarea democrației, a statului de drept și a stabilității politice. Altă întrebare este cea care mă frământă - de ce doar patru deputați au votat împotrivă iar deputații comuniști în momentul votării au părăsit sala de ședințe?Liderul comuniștilor moldoveni, domnul Voronin a pus punctul pe i. Domnia sa a spus că documentul de apropiere a Moldovei de spațiul european este un document născut în grabă. Graba strică treaba, zice o vorbă din bătrâni. Graba cu care oficialii de la Chișinău au negociat, parafat, semnat și ratificat acest acord este însă justificată - europenii puteau închide fereastra de oportunitate acordată iar Kremlinul puteau aprinde Moldova așa cum au făcut în Ucraina. Graba cu care s-a ratificat documentul i-a păzit pe politicienii moldoveni de evenimente nedorite și de posibilitatea izbucnirii unui incendiu pe Nistru.În momentul dezbaterii documentului comuniștii au plecat din sală fără a pune întrebări. Plecarea lor din sală este un semnal politic important. Opoziția a lăsat o portiță deschisă - doar doi deputați comuniști au votat împotriva adoptării acestui document. Este o portiță deschisă pentru a putea, în caz de necesitate de a participa la guvernare.  (Posibil alături de echipa domnului Lupu.) Neparticiparea la vot a comuniștilor poate fi interpretată și ca un semn că opoziția nu este contra modernizării statului moldovean. Principala idee a liderului maxim al comuniștilor moldoveni anume asta și a fost - domnia sa nu este împotriva modernizării Moldovei dar că ar fi negociat mai mult cu eurobirocrații de la Bruxelles.Din nefericire Moldova nu dispune de timp pentru a negocia. Orice minut în plus dă Kremlinului noi posibilități de a pedepsi îndrăzneala de care au dat dovadă oficialii moldoveni. În acest sens, începând cu 5 iulie, Serviciul Federal Rus de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară a impus deja Chișinăului restricții la importul de carne din Republica Moldova. Pe de altă parte, pe 3 iulie, în capitala Federației Ruse, Moscova și Tiraspolul au semnat un acord prin care vor încerca să reorienteze economia regiunii transnistrene spre Rusia. E un prim gest concret de subminare a suveranității Republicii Moldova.Poate și de asta, după ratificare, ministrul moldovean al Economiei și-a dat demisia. Erau destui indicatori că cei din regiunea separatistă pregătesc așa ceva.După ratificarea și adoptarea Acordului de Asociere, pentru Moldova, vara abia începe. Sunt destule semne care spun că va fi una fierbinte. De asta oficialii guvernamentali ar trebui să își amâne concediile și să fie cu ochii în patru.
ȚEAVA, RÂUL ȘI CELE TREI VITEZE ALE MOLDOVENILOR


Ziarele scriu că cei de la Gazprom ar putea impune restricții țărilor europene care ar livra Ucrainei gaz importat din Rusia. Tot ele notează că țeava care leagă Iașiul de Ungheni a trecut în sfârșit pe sub Prut. Două știri care vin să ne facă un pic de lumină în întunecatul sector al securității energetice moldovenești. Despre Gazprom. Președintele companiei Gazprom, Alexei Miller afirmă că dacă la stațiile de măsurare a parametrilor fluxului de gaze destinat țărilor europene va fi depistată o schimbare de direcție către Ucraina, rușii vor impune sancțiuni către acel stat. În contextul evenimentelor din estul Ucrainei dar și al restanțelor acumulate de Kiev și pe fondul semnarii de către ucraineni a Acordului de asociere cu Uniunea Europeana, la jumatatea lunii iunie, Federația Rusă a sistat livrarile de gaze catre Ucraina. Livrarile de gaz rusesc către Uniunea Europeană, prin Ucraina, nu sunt afectate. De asta liderii de la Kiev au propus Comisiei Europene să li se permită să importe din țările europene gaz livrat acestora de catre Rusia.În aprilie, Ucraina a semnat un contract cu Slovacia prin care Kievul ar primi gaz rusesc printr-o conductă mai veche care ar urma să fie reabilitată.Dacă ucrainenii nu trebuie să mai construiască un alt gazoduct, noi o facem. Și ca de obicei în trei viteze – încet, foarte încet și încetișor.Anul trecut, în 27 august, în prezența comisarului european pentru energie, premierii Victor Ponta și Iurie Leancă au tăiat panglicile de inaugare a lucrarilor la gazoduct, și au anunțat că lucrările vor fi gata în luna decembrie. "Ne vedem în decembrie să inauguram gazoductul. Sper să fie în sfârșit un lucru pe care îl facem, nu doar îl spunem.Vreau să văd în decembrie dacă s-au ținut de cuvânt constructorii", spunea în august 2013 premierul român. În toamnă, domnul Ponta a anunțat că finalizarea conductei a fost amânată până la mijlocul lunii aprilie 2014. În aprilie, Chișinăul a spus că în mai va fi totul gata. Abia în iunie, ministrul moldovean al economiei, Valeriu Lazăr, a anunțat că lucrările la gazoduct sunt finalizate și că statul moldovean va crea o întreprindere care va gestiona întreaga activitate a gazoductului. Doar că, abia zilele trecute s-au terminat lucrările. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 28 iunie, în ședința specială a Guvernului României dedicată Republicii Moldova. Ministrul român al energiei, Răzvan Nicolescu a spus atunci că subtraversarea râului Prut a fost, în sfârșit, terminată.Toate aceste întârzieri s-au datorat faptul că au existat neconcordanțe în ceea ce privește subtraversarea Prutului. Ordinul de plată pentru lucrările acvatice au fost destul de ridicate, statul român fiind cel care a plătit și o parte din lucrările efectuate în Moldova. Premierul român Victor Ponta a spus  că “ordinul de plată se ridică la un milion două sute de mii de euro”.Finalizarea lucrărilor la gazoduct reprezintă adevarata  “declarație de independență energetică a Chișinăului”. Cuvintele aparțin doamnei Natalia Gherman, ministrul moldovean de externe, care, în august 2013 afirma că acest gazoduct este punerea în practică a declarației moldo – române de cooperare în domeniul securității energetice. Amenințările domnului Miller nu-i privesc pe români. Interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale dintre România și Republica Moldova este un proiect mai vechi care vine să-i asigure pe moldoveni cu alternativă la gazul livrat din Federația Rusă. România are propriile zăcăminte de gaz metan de unde poate livra gaze Republicii Moldova. Consilierul președintelui Băsescu, domnul Iulian Chifu, afirma că, prin acest gazoduct, România are rezervele şi capacitatea de export, pentru a prelua o parte importantă din piaţa energetică a Republicii Moldova şi chiar a Ucrainei.În urma explorărilor de gaze naturale din Marea Neagra și a explorării gazelor de șist, statul român ar putea avea o producție care să asigure necesitatea de consum a României și Republicii Moldova. Dar să nu ne ambalăm. Cei de la București nu au trei viteze, doar două. Extracţia gazelor în perimetrul Mării Negre nu a început,  iar Chevron abia a obţinut licenţa pentru exploatarea gazelor de şist, așa că perspectiva ca România să poată furniza gaze și consumatorilor ucraineni este una mai îndepărtată. Cu siguranță însă, la iarnă, moldovenii din raionul Ungheni se vor încălzi cu gaz românesc. Ceilalți vor mai aștepta. Nu a mai rămas atât de mult. 
LEANCĂ CONTINUĂ CE A ÎNCEPUT FILAT


Moldova a semnat vinerea trecută un document de asociere la Uniunea Europeană. Cu acest prilej, premierul moldovean Iurie Leancă, a ținut un discurs în care a subliniat că integrarea europeană va face Moldova mai puternică și că în acest mod, ea se va întoarce acasă, în Europa.Discursul domnului Leancă a fost unul memorabil – domnia sa l-a rostit în trei limbi: în franceză, și în această limbă domnia sa a subliniat că data semnării devine pentru moldoveni o zi istorică, în română, și cu această ocazie Leancă a sublinat că limba română este și limba vorbită în Republica Moldova și la final în limba engleză. Comentând declarațiile făcute de primul ministru moldovean, președintele României, Traian Băsescu a declarat că a rămas impresionat.  "Premierul Leancă și-a ținut jumatate de discurs în franceză și apoi a anunțat că va folosi limba oficială a țarii lui și una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și a vorbit în limba română, gestul, pentru mine, a fost unul extrem de important", a afirmat Traian Basescu.E firesc să fie așa. Domnul Leancă, care, în luna decembrie a anului trecut, a fost criticat de consilierii de la Cotroceni ai domnului Băsescu, a demonstrat că, deși Moldova are propriul proiect de țară – integrarea în anul 2020 în Uniunea Europeană, prețuiește ajutorul domnului Băsescu pentru statul moldovean. Domnul Leancă  continuă în acest fel bunele relații pe care le are la Cotroceni președintele liberal-democraților moldoveni, Vlad Filat. Amintim că ultimile întâlniri dintre Băsescu și Filat au durat mai mult de două ore și au fost de mare ajutor pentru politicile elaborate de liderul PLDM.Leancă a spus că, prin semnarea acestui document de asociere Moldova se întoarce acasă, în Europa. O întoarcere care are loc prin continuarea cursului pe care statul moldovean l-a luat odată cu instalarea, în anul 2010, a lui Vlad Filat în fruntea Cabinetului de Miniștri. Filat a fost cel care a știut , și a reușit, să stabilească excelente relații cu cel care timp de mai multe decenii a fost artizanul din umbră al politicilor europene – fostul lider al Partidului Popular European, Wilfried Martens, omul care a a avut puterea să convingă Consiliul European de necesitatea apropierii Moldovei de Uniunea Europeană.  "Ziua de azi este istorică! Dar, în scrutinul parlamentar din toamnă va trebui să confirmăm că, într-adevar, am ales viitorul și că ne-am rupt de trecut! Va fi un vot determinant, care va cimenta cursul european al țării și perspectiva de aderare la Uniunea Europeană”, a subliniat Leancă la Burxelles. Atenția acordată de domnul Leancă viitoarelor alegeri parlamentare din Republica Moldova vine să ne sublinieze cât de volatilă este situația politică din spațiul dintre Prut și Nistru. Dacă forțele politice pro-europene de la Chișinău nu vor avea în luna noiembrie susținerea cetățenilor, perspectiva europeană a Moldovei va dispare cât ai zice pește. Sunt date suficiente pentru a afirma că sprijinul european pentru Moldova, va continua. Liderii europeni de state și guverne l-au propus pe Jean-Claude Juncker ca șef al Comisiei Europene. După alegerile europarlamentare din luna mai,summit-ul de la Bruxelles a luat primele decizii privind viitorul Uniunii și a pus în fruntea sa un membru al Partidului Popular European. Juncker va primi votul Parlamentului European pe 16 iulie, când va prelua și mandatul. Politica  de deschidere pentru Moldova, merge mai departe. Întors la Chișinău domnul Leancă a subliniat că principalele obiective ale Acordului sunt legate de separarea reală a puterii, de crearea unei justiții care judecă după lege și nu după alte interese, de instituții care să combată mult mai eficient corupția,  și de apariția unei economii cu adevărat de piață. Dacă asistența economică a Uniunii Europene destinată Chișinăului ar fi condiționată de progresele obținute la aceste capitole, reformele s-ar face mai repede. Așa că, domnului Leancă i-a mai rămas să înfăptuiască un fleac – împreună cu miniștrii din subordine să facă posibilă apariția în Moldova a unor instituții cu adevărat funcționale. O nimica toată ori un efort comun?
BASARABIA VINE ACASĂ


Premierul moldovean Iurie Leancă a semnat Acordul de Asociere al statului moldovean la Uniunea Europeană. Ceremonia oficială  s-a desfășurat în dimineața zile de astăzi, după ce joi, 26 iunie, a avut loc ședința Consiliului de Cooperare Republica Moldova- Uniunea Europeană. Acolo s-au stabilit obiectivele pe care le are de implementat Chișinăul în următorii trei ani. Optimiștii ar spune că e timpul să ne bucurăm. Eu zic că oficialii moldoveni trebuie să fie și mai atenți –semnalele care vin din capitalele vecine, trebuie să-i pună pe oficialii moldoveni în gardă. Moscova e supărată rău! La București, vestea că fratele președintelui Băsescu a fost arestat preventiv, într-un dosar în care este acuzat de trafic de influență, i-a făcut  pe parlamentarii români să voteze miercuri, 25 iunie,  o declarație politică în care i s-a cerut șeful statului român să își dea demisia. În timp ce Parlamentul României vota de zor cererea de demisie, ziariștii aflau că ideologul neoficial al președintelui rus Vladimir Putin, a fost într-o vizită în România. Potrivit lor, în cadrul proiectului „A Treia Romă”, Dughin s-ar fi întâlnit cu înalte fețe bisericești din Biserica Ortodoxa Română. Potrivit portalului de știri hotnews.ro,  Aleksandr Dughin a venit în România, duminică 22 iunie și ar fi plecat miercuri. "A treia Roma", este un element central ideologic al doctrinei euroasiatice, promovate în prezent de Dughin și de Kremlin. Potrivit acestei ideologii, după căderea Romei și a Constantinopolului, Moscova își asumă misiunea și vocația de a salva și proteja lumea ortodoxă creștină. Dughin este filozoful și politologul ale cărui idei se regăsesc în mai toate marile manevre politice ale lui Vladimir Putin din ultimii ani. Prezența lui Dughin la București, în momentul în care la îndemnul social democraților români, Parlamentul României votează un document prin care cere demisia șefului statului spune despre ceva. Nu cred în simplitatea întâmplărilor. În aceiași zi în care deputații din Casa Poporului îl puneau la colț pe șeful statului român, de la Moscova, ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov avertiza Chișinăul că, va lua măsuri de protecție daca se va dovedi că Acordul de Asociere la Uniunea Europeană semnat de moldoveni va afecta economia rusă.  Alți doi oficiali ruși au declarat în luna mai că Federația Rusă ar putea ridica înăspri regimul comercial cu Republica Moldova dacă documentul de asociere va fi semnat. Lui Dughin îi plac metaforele. Cererea de demisie votată de deputații români valorează cât o ceapă degerată. În România, șeful statului se alege în mod direct, deputații neavând posibilitatea de a demite președintele. Deranjați de ajutorul constant pe care Băsescu l-a acordat Moldovei în drumul ei european, rușii, prin agenții de influență de la București, au dorit să transmită un mesaj Cotroceniului. Indirect, semnalul este adresat și Chișinăului european. Doar că semnarea documentului de asociere în ziua de 27 iunie este la fel de metaforică. Puțini sunt cei care au observat că ne aflăm cu o zi înaintea anexării Basarabiei de Uniunea Sovietică. Descifrarea acestui simbolism e simplă - Moldova revine acasă. Acolo de unde, în anul 1940 a fost răpită. Credeți că lucru ăsta place Moscovei?
DOMNULE LAZĂR, VOM AVEA GAZ LA TOAMNĂ ?


Săptămâna viitoare, după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Parlamentul de la Chişinău va trece la ratificarea lui; anunţul a fost făcut de președintele legislativului moldav, Igor Corman, în cadrul unei vizite de lucru în sudul Republicii Moldova. „După semnare, Acordul de Asociere va ajunge imediat în Parlament. Voi propune să fie examinat în regim de urgență în cadrul procedurilor legislative și îl voi înainta spre ratificare săptămâna viitoare”, a spus Igor Corman. Anterior, vicepreşedintele legislativului moldovean, Liliana Palihovici, declara că deputaţii moldoveni vor ratifica documentul abia în luna iulie.Comuniştii moldoveni au anunţat între timp că nu vor vota pentru ratificarea Acordului de Asociere. Ei au motivat că documentul vine în contradicție cu mai multe articole din Constituţie și contravine intereselor Republicii Moldova. De unde vine graba politicienilor moldoveni  pentru ratificarea de urgenţă a acestui document ?Liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, a dat răspuns la această întrebare. Potrivit domniei sale, politicienii moldoveni văd că există acţiuni care vin să pună piedici semnării acestui Acord.  „Există acţiuni concentrate îndreptate înspre Republica Moldova. Anumite formaţiuni politice moldoveneşti par a avea posibile angajamente cu forţe politice din exteriorul ţării care nu doresc ca Moldova să semneze acest Acord. Cu cât mai repede vom semna şi ratifica acordul, cu atât mai mai mult vom reuşi să securizăm procesul de integrare europeană pentru viitor”, a spus liderul democrat .Domnul Lupu nu vorbeşte degeaba. Angajamentul unor forţe politice moldoveneşti faţă de Federaţia Rusă există şi se manifestă printr-o susţinere financiară constantă dar şi prin desele declaraţii politice făcute de Moscova. De curând, președintele Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare al Federației Ruse, Feodor Lukianov, a declarat că, după semnarea Acordului, Moldova ar trebui să își facă griji pentru regiunea transnistreană şi cea găgăuză. „În condițiile în care oficialii de la Chişinău semnează documentul de asociere, apar două întrebări: cum va integra Chișinăul regiunea de peste Nistru în Moldova şi ce vor face moldovenii cu regiunea găgăuză, care în luna ianuarie a decis că vor ieşi din componenţa statului moldovean dacă acesta se integrează în Uniunea Europeană?”, s-a întrebat oficialul rus. Şi viceministrul rus al Economiei, Alexei Lihaciov, a avertizat recent Moldova, afirmând că, în cazul în care va semna Acordul cu UE, relațiile economice cu statele din Comunitatea Statelor Independente se vor deteriora. Înştiinţarea făcută de domnul Lihaciov merită a fi luată în seamă. Degradarea relaţiilor economice moldoveneşti cu Rusia s-ar înscrie în contextul sancţiunilor pe care déjà Moscova le întreprinde împotriva Ucrainei. Cea mai dură dintre aceste sancţiuni ţine de sistarea livrărilor de gaze naturale către Kiev, Gazprom furnizând doar necesarul de gaze destinat consumatorilor europeni. Decizia a fost luată ca urmare a refuzului repetat al părţii ucrainene de a plăti o factură de aproape cinci miliarde de dolari.  Dacă până la consumarea rezervelor subterane de gaz, Kievul nu va găsi o sursă alternativă, Europa, dar şi Moldova, la începutul iernii va avea mari dureri de cap. Aici se află cheia descifrării grabei cu care politicienii moldoveni vor să ratifice documentul de asociere la Uniunea Europeană. Chiar dacă ministrul economiei, Valeriu Lazăr, afirmă că Republica Moldova nu este în acest moment afectată de întreruperea livrărilor de gaze ruseşti către Ucraina, se pare că viitorul nu are culori luminate.Posibila agravare a relaţiilor economice cu Federaţia Rusă şi o eventuală întrerupere a gazelor desinate Moldovei pot fi măsuri suficiente pentru a reduce din optimismul european al legislatorilor moldoveni. Sunt de acord cu domnul Lupu, care ne sfătuie să nu lăsăm pe mâine ce se poate face azi. Dar pentru ca în pragul iernii să nu avem dureri de cap, domnul Lazăr ar trebui să se ducă mai des pe şantierul gazoductului Iaşi – Ungheni - să se asigure că lucrările se desfăşoară în graficul stabilit.  Și poate va întreba antrepenorul când va începe lucrările de traversare subacvatică a râului Prut. Și poate începe a scutura buzunarele - să găsească banii necesari pentru pompele care ar trebui să introducă gazul românesc în ţevile moldoveneşti. Sunt sigur că ele ar trebui să fie de mare putere –  ţara-i mică, dar orgoliile sunt mari.
UN ATAC SUBVERSIV CU TREI ȚINTE – POLONIA, ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA


Vremuri grele: la București fratele președintelui Băsescu este reținut într-un scandal de corupție; în Varșovia premierulpolonez este acuzat de trafic de influență și i se cere organizarea alegerilor anticipate; la Chișinău, cu zece zile înaintea semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, opoziția comunistă a înaintat o moțiune simplă împotriva ministrului Afacerilor Interne, Dorin Recean.Trei știri care, la prima vedere, nu au nici o legătură una cu alta. La prima vedere. O privire atentă în culisele acestor evenimente ne dezvăluie că în toate cele trei cazuri, acuzațiile de corupție vin din partea formațiunilor politice aflate în opoziție și se bazează pe publicarea de către mass media a unor înregistrări ori a unor informații secrete.Așadar la București, în baza unor filmări primite de la avocatul unui clan țigănesc din Oltenia, fratele președintelui României, Mircea Băsescu este reținut de către Direcția Națională Anticorupție. Ziaristul Ion Cristoiu, de la publicația Evenimentul Zilei din București a remarcat că Pavel Abraham, avocatul clanului de interlopi, este fostul șef al Poliției române pe vremea cînd acest clan teroriza întinse părți ale României și asta, pentru că se bucura de protecție înaltă. În acest moment întrebarea dacă a luat sau nu fratele președintelui bani de la un interlop, rămâne doar o întrebare inițială, sunt o grămadă de alte necunoscute la care anchetatorii trebuie să răspundă. Domnul Cristoiu consideră că scandalul Mircea Băsescu are drept scop decredibilizarea justiției române.  În schimb politologul român Andrei Tiut, într-un text de pe portalul on-line CivitasPolitics, pune onestitatea lui Băsescu sub semnul întrebării. Cert este că, din toată tărășenia, România iese șifonată. La Varșovia, publicația Wprost a publicat o conversaţie între guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei și Ministrul de Interne pe care opoziția o consideră trafic de influență. În urma acestor dezvăluiri, şeful partidului conservator,  Jaroslaw Kaczynski a cerut demisia Guvernului Tusk. Pe fundalul crizei ruso-ucrainene, demisia guvernului polonez ar însemna slăbirea pozițiilor Ucrainei. Presa şi politicienii polonezi au sugerat deja că înregistrarea secretă ar putea sa fi fost efectuată de către serviciile secrete ruse.Pe 19 iunie, cu câteva zile înaintea semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova din Parlamentul de la Chișinău a solicitat demisia ministrului Afacerilor Interne, Dorin Recean. Comuniștii au depus o moțiune simplă împotriva ministrului și au afirmat că sunt îngrijorați de situația criminogenă. Menționăm că, reformele efectuate în sistemul de poliție moldovenesc i-au creat ministrului Recean foarte mulți dușmani. Demisia ministrului ar înseamna destabilizarea unui minister care are ca principlă sarcină asigurarea ordinii publice, lupta cu criminalitatea și securitatea la frontieră. Demisia lui Recean ar duce la destabilizarea Coaliției Pro-Europene și la destabilizarea Republicii Moldova.Despre asemenea destabilizări a avertizat la București, analistul american, Robert Kaplan. Aflat la mijlocul lunii mai în capitala României, Kaplan, recunoscut  a fi una dintre cele mai luminate minți ale planetei, a spus că provocarea strategică a României și a vecinilor ei este să se protejeze nu împotriva unei acțiuni imediate a Federației Ruse, ci împotriva unor acțiuni subversive lente.  “Vladimir Putin ştie că Articolul 5 din Tratatul NATO îi protejează pe membrii Alianţei de o invazie terestră, dar nu şi de acţiuni subversive, prin cumpărarea instituţiilor media, a băncilor,ori a politicienilor” a spus Kaplan.Slăbirea Poloniei prin provocarea unor alegeri parlamentare anticipate, distrugerea încrederii românilor în justiție prin atacul asupra justiției române și moțiunea simplă îndreptată împotriva ministrului Recean sunt piese ale unui posibil scenariu rus îndreptat împotriva acestor state care are scopul de a deturna vigilența acestor state de pe sectorul ucrainean. Crearea, prin mijloace subversive, a tuturor acestor probleme interne, se înscrie perfect în avertizările prezentate la București de analistul Agenției Americane de Informații.Uneori, în numele dreptului la informare, în goana după senzațional ori după profit, instituțiile media, fie ele poloneze, românești ori din Moldova, pot să cadă victimă unor agenți de influență foarte bine pregătiți care știu cum să manipuleze informațiile. Venite pe aceste căi, deseori, știrile pot provoca mai mult rău decât bine. Iată de ce, jurnaliștii ar trebui să caște bine ochii înainte de a difuza o știre. De asta, nu sunt impresionat de reținerea tânărului jurnalist Vadim Ungureanu - vezi, nimeni nu e mai presus de lege.
CÂRCOTAȘUL


Nici nu s-a uscat bine cerneala din Planul 2020 pentru Republica Moldova că au început să apară voci cârcotașe. Planul, este un document care, îşi doreşte să implementeze reformele în sectorul educaţional, în piața muncii, în domeniul luptei împotriva corupţiei – un plan care modernizează întreaga societate moldavă, pentru a o plasa în anticamera Uniunii Europene. Potrivit documentului prezentat de liberal democrați, transformările aplicate ar face posibil ca, în anul 2017, Moldova să obţină statutul de ţară candidat, iar mai târziu, Chişinăul să se numere printe capitalele europene.Un plan care dă moldovenilor speranțe. Cărcotașii moldoveni, iar ei sunt cât frunză și iarbă, afirmă însă că ar fi bine ca moldovenii să își vadă lungul nasului. Prezent la un interviu, omul de afaceri Ion Sturza a afirmat că, “moldovenii nu sunt nici la gardul UE, nu că în anticamera UE. Anticamera UE ar însemna un Acord de Asociere real, pe care l-au semnat ţările care au avut statutul de țară candidat”. Domnul Sturza a dat de înțeles că oficialii de la Chișinău ar trebui să se mulțumească cu puținul pe care îl au și că ar trebui să spună mulțumesc europenilor pentru că au fost acceptați la masa de negociere.  „De ce ar trebui să ne frustrăm că europenii nu ne dau perspectivă de aderare? Să le spunem mulţumesc că ne-au acceptat să semnăm acest acord de asociere fără ca Moldova să aibă performanţe interne. Această fereastră a oportunităților s-a deschis doar pe criterii politice, ea nu se va mai  încă o dată doar pentru faptul că unii fac declaraţii frumoase la Bruxelles sau Paris”, a spus Ion Sturza pentru postul de radio Europa Liberă.Ce se ascunde în spatele acestor critice declarații? Să fie oare fostul premier moldovean gelos pe succesele obținute de domnul Leancă? Ori poate și-a băgat Necuratul coada și vorba de cu totul altceva? Exact – este vorba de ambițiile politice ale domnului Sturza. La finele anului trecut, cu ocazia congresului de constituire a Partidului Liberal Reformator, fostul premier  a recunoscut că are ambiții politice. Gustul pentru onoruri al domnului Sturza se trage din perioada celor zece luni în care domnia sa a fost primul ministru al Republicii Moldova (19 februarie 1999 – 9 noiembrie 1999).  Obișnuințele vechi, nesatisfăcute, se transformă în invidie – un sentiment egoist de ciudă și de necaz.Pe un ton eurorealist, domnul Sturza a spus că, „trebuie să facem o diferenţă între propaganda partidelor politice proeuropene în campania electorală şi realităţile din interiorul Uniunii Europene”.  Aici se află cheia de descifrare a mesajului său. Trimiterea făcută, la campanie electorală, vine să ne spună că domnia sa a decis să pășească în politica moldovenească. Și asta în ciuda faptului că anterior, domnia sa a declarat că politicul local este o mlaștină în care evită să calce.Indirecta critică a Planului 2020, un plan care repet, vrea să dea moldovenilor speranțe pentru integrare europeană, este o confirmare a implicării domnului Sturza în campania electorală din acest an.  Mai ales că în toate ieșirile în public ale domniei sale a sugerat că ar face lucruri mult mai bune decât alte formațiuni politice. Se pare că a sosit și vremea când îl vom vedea în practică. Două lucruri întristează – că în anul 2001, atunci când Partidul Democrat din Moldova l-a plasat în fruntea listei electorale, această formațiune politică nu a trecut pragul electoral și că domnul Sturza dinamitează speranța moldovenilor în mai bine. În rest să auzim de bine și să-l vedem, dacă își dorește, în fruntea liberalilor reformatori. 
ACORDUL DE LA GHIDIGHICI


Intelectualii moldoveni s-au întrebat deseori dacă cei care în Republica Moldova administrează puterea contribuie la bunăstarea locuitorilor ori îşi slujesc doar propriului interes. Observatorii fenomenului politic moldovenesc au adus acuzaţii partidelor şi deseori s-au întrebat dacă politicienii  moldoveni, mai vechi ori mai noi, au meritat să conducă acest stat. Cu toţii au remarcat însă că Moldova nu a avut vreun proiect de ţară care să merite a fi susţinut de întreaga populaţie.Cu câteva zile în urmă liberal democraţii moldoveni au lansat Planul 2020 pentru Republica Moldova. Un document care, axat pe patru piloni mari, îşi doreşte să modernizeze întreaga societate moldavă. Este vorba de implementarea reformelor în sectorul educaţional, crearea unor noi locuri de muncă, edificarea unui stat de drept fără corupţie şi, în anul 2020, integrarea în Uniunea Europeană. Potrivit acestui document, transformările aplicate ar face posibil ca, în anul 2017, Moldova să obţină statutul de ţară candidat, iar mai târziu, Chişinăul să se afle în rândul capitalelor europene. Obiectivele propuse sunt paşi concreţi pentru transformarea necesară apropierii statului moldovean de standardele europene. Menţinut prin intermediul conflictului de pe Nistru, în sfera de influenţă rusă,  statul moldovean a fost lipsit de schimbările care în tot acest timp au avut loc în spaţiul românesc. Prezenţa unui mental de tip sovietic, lipsa unor noi locuri de muncă şi corupţia generalizată a făcut ca Moldova să fie captiva intereselor ruse în regiune.Suficiente din punct de vedere economic, democraţiile de tip european şi-au asigurat cetăţenii cu acces la o infinitate de locuri de muncă. Între Prut și Nistru, crearea unor locuri de muncă bine remunerate ar fi o armă eficientă împotriva sărăciei şi o sursă de luptă împotriva migraţiei. Consolidarea statului de drept, ar face posibilă reducerea indicatorilor corupţiei şi creşterea nivelului de responsabilitate al cetăţenilor. Negru pe alb, liberal democraţii moldoveni au declarat că Moldova nu are o alternativă la viitorul european. Potrivit lor, din punct de vedere istoric, cultural şi geografic, statul moldovean este unul european. Lucru firesc odată ce moldovenii fac parte din marea familie românească. A rămâne în afara Europei ar însemna ca moldovenii să rămână departe de rudele lor cele mai apropiate. Iată de ce, în ultimul timp, efortul politicienilor de la Chişinău de a apropia Moldova de spaţiul european este apreciat de către populaţie. Planul lansat de liberal democraţi este proiectul de ţară al statului moldovean. El conţine principalele direcţii de dezvoltare ale societăţii moldoveneşti şi poate sta la baza unui viitor Acord de  Colaborare pentru Dezvoltarea Europeană a Moldovei, un acord care odată semnat de către toate formaţiunile politice ale Coaliţiei Pro-Europene dar şi de către opoziţia comunistă şi formaţiunile extra-parlamentare, ar devenii acea idee naţională căutată de moldoveni de peste două decenii. Dacă românii au avut Declarația de la Snagov care a stabilit cursul Bucureştiul spre Europa, basarabenii pot avea Acordul de la Ghidighici, un pact care ar stabili normele de comportament în timpul viitoarei campanii electorale şi ar sublinia că Moldova merge acasă. Adică în Europa. 1.Declarația de la Snagov este un document semnat la 21 iunie 1995 de către liderii partidelor parlamentare din România care atesta acordul forțelor politice față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.2.Ghidighici este o localitate din Republica Moldova amplasată la distanța de 7 km de Chișinău cunoscută și pentru lacul artificial cu același nume.
BRÂNZA GĂGĂUZĂ ȘI BANUL EUROPEAN


Șeful autonomiei găgăuze a organizat ieri un miting. La această demonstrație de susținere a integrării Republicii Moldova în Uniunea Vamală s-au adunat doar 150 de persoane. I-am numărat -  nu erau mai mulți. Se spune că trebuiau să fie. Ordinul domnului Furmuzal era ca în capitala autonomiei din sudul Republicii Moldova să fie prezenți cel puțin câte 20 de reprezentanți ai tuturor localităților din regiune. Pentru asta erau alocate  resurse financiare.  Adică cel puțin 4000 de oameni. În piața din Comrat au fost mult mai puțini – dacă nu eram acolo, puteam crede că au fost mai mulți. Am văzut cu ochii mei că, nu toți găgăuzii vor să se despartă de Moldova. La demonstrația din  Sud, am avut posibilitate să discut cu persoane din sectorul de afaceri, din mediul neguvernamental și cu jurnaliști. Am schimbat câteva cuvinte cu domnul Burgudji. Unii au spus că îngrijorările Chișinăului referitoare la o posibilă despărțire a Comratului de Moldova sunt exagerate și că ceea ce se vede este doar începutul unei campanii electorale pentru alegerea șefului autonomiei. Alții au afirmat că tendințele separatiste ale domnului Furmuzal sunt reale și că domnia sa este gata să declare independența regiunii. În sprijinul acestei afirmații a venit știrea potrivit căreia șeful autonomiei a achitat deja suma necesară pentru a cumpăra uniformele destinate celor care vor face parte din Garda Populară a Gagauz-Yeri – 10 mii de bucăți.Cei din organizațiile neguvernamentale au relatat că aceste detașamente au sarcina de a apăra ordinea publică. Un pretext fals. Datele serviciului de securitate al Ucrainei afirmă că un număr semnificativ de găgăuzi luptă deja de partea separatiștilor din Donbas și Lugansk. Această informație vine în sprijinul supoziției că, Acordul încheiat la începutul anilor 90 între republicile separatiste – așa numitul CSI – 2,  funcționează. Este vorba de un acord de asistență mutuală din punct de vedere economic, politic și militar semnat între regiunile Osetia de sud, Abhazia, Transnistria și Gagauzia. Experții Serviciului de Informații și cei ai MAI au confirmat că mulți luptători găgăuzi au fost în serviciul acestor regiuni separatiste. Tendințele separatiste ale Comratului sunt vechi și cunoscute. Prin indiferența sa, factorii politici de la Chișinău a făcut posibilă acutizarea acestor fenomene. Experții în economie afirmă că în regiunea din sudul Republicii Moldova, anual în economia tenebră, circulă  280 de miloane de euro. O sumă suficientă pentru ca liderii locali să încerce a își menține prin orice metode puterea iar pentru oponenți să încerce a o cuceri. Iată de ce neprietenii integrării europene a Republicii Moldova au găsit loc propice pentru a sădi semințele dezbinării. Chiar dacă situația din regiune nu a depășit limita legii , discursurile separatiste din regiune au șansa de a depășii nivelul retoric și a se transforma în acțiuni. Odată cu venirea verii, aceste acțiuni cresc în intensitate. Jurnaliștii din regiune au făcut trimitere la anul 2008, atunci când statul georgian a fost atacat. Atacul forțelor militare ruse a avut loc în luna august atunci când factori decizionali se aflau în concediu și nu țineau mâna pe pulsul evenimentelor.  Iată de ce atenționările făcute de domnul Saakașvili merită a fi luate în seamă. Autoritățile moldovene ar trebui să creeze o celulă de administrare a posibilelor situații excepționale. Dincolo din reprezentanții formațiunilor politice din Coaliția Pro-Europeană este firesc ca din viitorul organism să facă parte reprezentanți ai Procuraturii Generale, MAI și SIS. Aceste instituții au posibilitatea ca împreună să demonstreze că pot opri toate acțiunile îndreptate împotriva siguranței naționale a statului moldav. Ar fi semn că aceste instituții se plasează în afara oricărei forme de competiție politică și se află doar la straja țării.    Creșterea ratei de finanțare a proiectelor din regiunea găgăuză ar putea spori popularitatea Uniunii Europene în Sudul Moldovei. Până la urmă și găgăuzii cred în vechea zicală românească – frate, frate dar brânza-i pe bani.  
ÎNCEPUTUL UNUI CUTREMUR GEOPOLITIC ÎN SUD ESTUL EUROPEI


Agenţiile de presă anunţă că, în ultimele două luni, confruntările armate între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi pro ruşi s-au soldat cu cel puţin 270 de morţi. Puţini, în comparaţie cu războaiele care au loc în alte colţuri ale lumii; mulţi, dacă subliniem că luptele au loc pe continentul european, care e socotit a fi leagănul civilizaţiei umane.Cei mai îngrijoraţi de posibila escaladare a conflictului armat sunt americanii. Expertul în geopolitică, George Friedman, notează că vizitele făcute de înalţi responsabili americani în Estul Europei au la bază temerile faţă de transformarea conflictului local într-unul mai mare. De asta, Statele Unite dezvoltă o strategie de apărare centrată pe România şi Polonia.De fapt, toate părţile sunt tensionate – europenii se tem că vor pierde  livrările de gaz iar ruşii sunt supăraţi că Ucraina a devenit  pro-occidentală.  Vizita secretarului american pentru Apărare, în România este încă un semn care vorbeşte despre importanţa pe care o acordă strategii americani statului român şi indirect Republicii Moldova. Strategia celor de peste Ocean e simplă, ei îşi doresc să creeze un bastion în faţa extinderii intereselor fundamentale ale ruşilor. Asta înseamnă a garanta apărarea Poloniei şi construirea unei capabilităţi militare ofensive în România. Aşa că, domnul Putin se va gândi de două ori atunci când va cântări riscurile pe termen lung în cazul continuării conflictului din estul Ucrainei şi avantajele pe care le are în urma anexării Crimeei. E clar că ruşii nu stau cu mâinile în sân. Răspunsul lor este niţel mai sofisticat. Prin agenţii de influenţă prezenţi în teren, la două săptămâni înainte de semnarea Acordului de Asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, ei încearcă să destabilizeze Republica Moldova. Cultivate prin intermediul instituţiilor de presă ruse, fobiile minorităţilor naţionale din Republica Moldova faţă de europeni pot dinamita apropierea Chişinăului de Bruxelles. Aflat în Moldova, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a vorbit încă o dată despre susţinerea Uniunii Europene pentru guvernul de la Chişinău. Domnia sa a spus căreformele începute sunt deosebit de importante şi că nu există niciun motiv pentru ca ele să fie amânate. Oficialul european a spus că,''Moldova este o ţară europeană,este un lider al Parteneriatului Estic. Oportunităţile vor deveni mai vizibile. Reformele sunt mai importante decât partidele politice. În aceste eforturi Moldova nu este singură, un sprijin va fi oferit. Cred în viitorul european al Republicii Moldova. Această opţiune nu este un proiect al unei persoane sau al unui partid, trebuie sa fie un proiect al întregii naţiuni''. Referinţa făcută la formaţiunile politice moldoveneşti are ca ţintă partidele care militează pentru rămânerea statului moldovean în sfera de influenţă rusă. Mai agresivi, liderii găgăuzi, Furmuzal şi Constantinov au ameninţat că în cazul în care autorităţile de la Chişinău vor semna Acordul de Asociere vor declara independenţa regiunii din sudul Moldovei şi o vor apăra cu armele în mână.  Dacă acest lucru se va întâmpla, răspunsul Kremlinului la mutările pe care le fac americanii ar fi unul important. Foarte aproape de frontiera Uniunii Europene, un nou conflict armat ar însemna că politicile de securitate dezvoltate de europeni sunt egale cu zero.  Atunci când decidenţii de la Burxelles nu pot oferii Moldovei şi Ucrainei o viitoare extindere, când mutările Kremlinului ameninţă suveranitatea şi integritatea acestor state, şi când se îndesesc vizitele americanilor  în acest spaţiu, e semn că avem de a face cu începutul unor mari schimbări. E clar că decidenţii americani iau în calcul o viitoare extindere a Alianţei Nord Atlantice. Cu siguranţă, Ucraina va deveni membru al NATO.       
SĂRUTUL LUI VODĂ
Bulgaria oprește lucrările pentru construirea gazoductului South Stream, care urmau să înceapă în vară. Anunțul a fost făcut la Sofia de către premierul bulgar Plamen Oreșarski după o întîlnire avută cu Victoria Nuland." În funcție de viitoarele noastre consultări cu Bruxelles-ul, vom decide ce va urma ", a spus presei primul ministru bulgar.

Cu mai mult timp în urmă, Comisia Europeană a cerut Sofiei să suspende construirea acestui gazoduct, argumenând că statul bulgar nu ar fi respectat câteva reglementări europene. Comentatorii politici de la Bruxelles afirmă însă că somația Comisiei Europene face parte din sancțiunile pe care Uniunea Europeană le aplică Federației Ruse. Proiectul South Stream este condus de Gazprom și grupul energetic italian ENI, gazoductul ar urma să asigure legătura între Rusia și Bulgaria ocolind Ucraina, după care să continue către Grecia și Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia și Austria. Bulgaria depinde integral de livrările de gaze naturale rusești.Cine este persoana care a putut să impună oficialilor bulgari voința americană? E Victoria Nuland,  unul dintre cei mai influenţi diplomaţi americani, omul numărul doi în Departamentul de Stat, după John Kerry. Aflată în diplomaţia americană de la începutul carieriei, având posturi cu responsabilităţi sporite constant în administraţiile republicane şi democrate, Nuland este considerată a fii una dintre persoanele care știu în amănunt realitățile din spațiul post sovietic. La ceremonia de preluare a funcției, în septembrie 2013, secretarul de stat american John Kerry a amintit că, pentru a cunoaște toate aceste detalii, Nuland a lucrat sub acoperire pe un trailer de pescuit oceanic sovietic. Potrivit Wikipedia, bunicul doamnei Nuland se numea Meyer Nudelman și a emigrat în Statele Unite din Imperiul Țarist. Potrivit datelor comunității evreești americane, bunicul doamnei Nuland ar fi fost evreu  basarabean. În luna decembrie 2013, Victoria Nuland l-a însoțit pe secretarul de stat american în vizita pe care acesta a făcut-o în Republica Moldova. Observatorii fenomenului politic basarabean au constatat că prin accepatrea moțiunii de cenzură a comuniștilor, deputații Partidului Democrat din Moldova și ai Partidului Comuniștilor, au dat jos Guvernul Filat fără a preciza – cu subiect și predicat, actele de corupție imputate. Decizia a fost eminamente politică. Ulterior, Curtea Constituţională s-a bazat doar pe învinuirile politice pentru a-i interzice fostului prim-ministru să mai ocupe funcţii politice în stat. Domnul Filat a fost scos din jocul politic moldovenesc fără să fie judecat.Pentru asta, la Chișinău, ambasadorul Statelor Unite s-a arătat nedumerit. Mai puțin nedumerită a fost doamna Nuland. Bună cunoscătoare a limbii ruse și al comportamentului politicienilor basarabeni, domnia sa a avut răbdare și a analizat situația la rece. La mijlocul lunii mai, Nuland l-a primit la Departamentul de Stat, pe liderul liberal democraților moldoveni. Întrevederea a ridicat la un alt nivel caracterul vizitei peste Ocean a domnului Filat. Dacă ar fi existat o bănuială că liderul moldovean nu merită să se întâlnească cu omul numărul doi al diplomației americane, acest lucru nu avea loc. Gestul făcut de doamna Nuland a transmis semnale actorilor politici de la Chișinău. Tematica discuțiilor avute, despre provocările de securitate interne și externe, la care este expusă Moldova până la semnarea Acordului de Asociere, exprimă cu claritate că domnul Filat este acceptat de oficialii americani.
QUO VADIS DOMNULE VORONIN ?


La sfârșitul săptămânii trecute trei importanți membrii ai Partidului Comuniştilor din Republica Moldova au fost excluși din conducerea acestei formațiuni politice. Propunerea ca Mark Tkaciuk, Iurie Muntean şi Grigore Petrenco să fie îndepărtați din fruntea acestui partid a venit din partea liderului lor, Vladimir Voronin. La prima vedere nu pare a fi nimic senzațional, e firesc ca în fiecare formațiune politică să existe propriile dezbateri interne și propriile supărări de culise. Doar că, schimbările efectuate de domnul Voronin sunt cu adevărat inedite – domnul Muntean ocupa funcția de secretar general al partidului, domnul Tcaciuk era cunoscut ca fiind strategul formațiunii, iar domnul Petrenco - una dintre cele mai sonore voci ale comuniștilor. Cei trei fac parte din aripa tinerilor comuniști despre care presa nota că ar fi condusă de domnul Tcaciuk.Că în interiorul formațiunii conduse de domnul Voronin ar exista două grupări concurente, se știa. Ca pretutindeni în interiorul unei formațiuni politice, lupii cei tineri se află în război cu dinozaurii mai în vârstă. Nu se știa însă, că aripa celor tineri își dorea o revoluție permanentă – de aici și apropierea mișcării antifasciste – Antifa, de grupul Tcaciuk. Dovadă stă faptul că portalul on-line antifa a fost înregistrat pe numele asistentului parlamentar al deputatului Grigore Petrenco. Scopul mișcării Antifa ar fi, potrivit agenției hotnews.md, de „a apăra Moldova de tot ce este românesc”.Că domnul Tcaciuk este promotorul revoluțiilor o dovedește neașteptata retragerea din corpul de deputați. La două săptămâni după plecarea din Parlament, domnul Tcaciuk a rupt tăcerea. El a sugerat că a plecat în urma unor discuții în contradictoriu cu domnul Voronin și a spus că este adeptul integrării statului moldovean în Uniunea Vamală. Surse din interiorul Comitetului Central al comuniștilor moldoveni au declarat că lupta dintre cele două fracțiuni e mai veche. Cei tineri i-au reproșat lui Voronin pacifismul acțiunilor politice organizate de PCRM; liderul comunist a criticat tendința lor spre extremism și de promovare a separatismului etnic. Aflați în opoziție, comuniștii au pierdut o parte din resursele administrative și financiare deținute, de aici nervozitatea tinerilor care își doresc  mai repede să cucerească puterea,  fie și prin metode mai puțin ortodoxe. Domnul Voronin, conservator de bogat,  a stopat formele brutale  de acțiune a manifestărilor comuniste. De aici și rizibila denumire aplicată marșurilor organizate de comuniști – „revoluția de cafenea” și pierderea unor puncte electorale. Oponenții domnului Voronin au crezut că domnia sa este rupt de realitate. Violența gestului cu care a retezat manifestările extremiste din sânul comuniștilor arată că mânușa domnia sale ascunde încă o mână de oțel. Liderul comuniștilor moldoveni, când a văzut importanța pe care o capătă Moldova pe agenda americană, s-a speriat. A înțeles că, în condițiile în care Washingtonul oferă impresionante ajutoare financiare pentru întărirea capacităților de securitate și pentru promovarea cauzei integrării europene, nu ar fi bine ca formațiunea pe care o conduce să fie acuzată de terorism politic. Aici  se află logica epurărilor făcute. Liderii politici ai Coaliției Pro-Europene de la Chișinău știu însă că șeful comuniștilor nu este ușă de biserică. În viitoarea confruntare electorală domnia sa ar putea deschide Cutia Pandorei și apela la serviciile tinerilor lupi. De asta întrebarea - încotro, domnule Voronin, este actuală.
O GÂLCEAVA BINEVENITĂ – GĂGĂUZII NU VOR SEPARATISMUL


La începutul verii anului 2013, în regiunea autonomă Găgăuz Yeri, au început discuțiile în vederea desfăşurării unui referendum cu privire la ieşirea autonomiei din componenţa Moldovei. Referendumul, nerecunoscut de autoritățile de la Chișinău, a stabilit că populația locală dorește integrarea în Uniunea Vamală și că organul legislativ local, Adunarea Populară,  poate decide asupra independenței regiunii. Că rezultatul a fost tras de urechi și că populația locală a fost dusă cu bombonica au spus-o multele nemulțumiri la adresa liderilor autonomiei. Modul corupt în care sunt gestionate finanțele regiunii a trezit multe supărări și a făcut, ca la sfârșitul anului 2013,  deputații locali să  încerce a îl demite pe șeful autonomiei, Mihail Furmuzal - nu le-a reușit. Atunci, cu diverse ocazii, locuitorii din regiune au afirmat că întreaga conducere a Adunării Populare a Găgăuz Yeri, dar şi membrii Comitetului Executiv (denumirea guvernului local) își urmăresc doar interesele personale.Luna trecută, fostul preşedinte al raionului Vulcăneşti, Serghei Cernev, a adus noi acuzații la adresa bașcanului Formuzal. Cernev a spus că, liderul de la Comrat, dezbină locuitorii regiunii și urmăreşte proclamarea unei republici independente. Cernev a declarat că, “pentru separarea Găgăuziei de Moldova, bașcanul este gata să provoace un război civil”.La începutul acestei săptămâni, mai mulţi deputaţi găgăuzi au intenționat să discute pe marginea tuturor acestor acuzații și au cerut demiterea preşedintelui Parlamentului local, Dmitri Constantinov şi a guvernatorului Autonomiei, Mihail Formuzal. Din start, examinarea acestor demersuri a început cu o ceartă care, la scurt timp, a degenerat într-o bătaie de toată frumusețea.Comentând acest meci de box, deputatul liberal democrat, Petru Vlah, (de etnie găgăuză) a spus că vinovat pentru această situație este conducerea regiunii. Potrivit deputatului, liderii locali se fac vinovați de dezbinarea locuitorilor din regiune. "Formuzal şi Constantinov merg prin localităţi şi îndeamnă oamenii să instaleze baricade şi posturi de control. Ei planifică ca pe data de 28 iunie să anunţe ieşirea Găgăuziei din componenţa Moldovei. Poporul găgăuz nu dorește însă, ca în Moldova să apară o situaţie similară celei din Ucraina", a declarat Vlah pentru agenția de presă Infotag.  Directorul Institutului de Analiză şi Consultanţă "Politicon", Anatol Ţăranu, a declarat recent că, "aplicarea în regiunea de sud a Moldovei a unui scenariu separatist trezește bănuiala că Formuzal este un agent rus care lucrează împotriva intereselor Republicii Moldova".  Pusă în contextul ucrainean, neîncrederea afișată este de ajuns pentru ca domnul Furmuzal, guvernatorul regiunii și domnul Constantinov, care este președintele legislativului local, să fie îndepărtați din posturi, puși la respect și izolați de societate. În semn de protest față de cele întâmplate, majoritatea deputaţilor din Adunarea Populară a Găgăuz Yeri au anunțat că nu vor mai participa la şedinţele legislativului local atât timp cât domnul Constantinov va deține funcția de președinte. Așadar, deputații îi așteptă demisia. Constatăm că cearta aleşilor locali de la Comrat  a fost, vrem sau nu,  binevenită. Ea a confirmat că, inițiativa lui Furmuzal, nu a fost opţiunea întregii populaţii găgăuze, ci a fost una indusă de către agenții de influență ruși. Gâlceava de la Comrat a demonstrat că, printre liderii politici locali există suficiente voci care nu acceptă separatismul și că, găgăuzii vor să trăiască alături de moldoveni.  
CORTINA DE CEAȚĂ


Președintele american, Barack Obama se află în Polonia. Ieri, în Varșovia, oficialul american s-a întîlnit cu aliații lui apropiați din Europa centrală și de Est. La această întâlnire, în afară de Statele Unite și Polonia, au participat președinții unor țări ca, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Romania si Slovacia. Astăzi președintele american se întâlnește cu noul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko după care va merge la Castelul Regal pentru a ține un discurs. Îmi veți spune că vizita lui Obama în Polonia nu se referă la spațiul dintre Prut și Nistru. Că e treaba lui cu cine se întâlnește și că moldovenii, mici cum sunt, ar trebui să își vadă de ale lor. Doar că mesajele pe care, la Varșovia, le va transmite președintele american privesc și Republica Moldova.   Comentatorii politici americani, se așteaptă ca în discursul pe care îl va ține, președintele Obama va transmite mesaje importante pentru susținerea democrațiilor din zonă dar și pentru Federația Rusă. Data aleasă pentru susținerea acestui discurs, 4 iunie, este una semnificativă. E data la care, în anul 1989, au avut loc primele alegeri libere în Estul Comunist European. În urma alegerilor din 4 iunie, în Polonia se instaurează primul guvern necomunist. Activizarea Statele Unite în Estul continentului european este legată de evenimentele care au loc în Ucraina. Violentele lupte care au loc în estul acestei țări îngrijorează și pun în stare de alarmă statele membre ale NATO. Aflat la mijlocul lunii trecute la București, secretarul general al Alianței Nord Atlantice s-a arătat neliniștit de tensiunile provocate de Federația Rusă și a spus că,  în statele din zona Mării Negre, din care face parte și Moldova, serviciile de spionaj ale Federației Ruse s-au activizat foarte mult.  "Fără îndoială, există o activitate crescută a spionajului rusesc. Vedem că Rusia este angajată masiv în răspândirea informații false și în campanii de manipulare a opiniei publice. Este o operatiune foarte sofisticata", a spus oficialul NATO.Ar fi nefiresc, ca în Moldova, serviciile de inteligență rusești să stea cu mâinile în sân. Mai ales că pe teritoriul statului moldovean există suficiente răni pe care cineva ar putea pune sare. Referindu-se la situația din estul continentului european, directorul Serviciului Român de Informații, George Maior, afirma că ambiguitățile și incertitudinea din regiune fac ca vechea Cortină de Fier să fie înlocuită cu o cortină de ceață.”Dacă proprietățile fierului îl fac să fie predictibil și previzibil, ceața este exact opusul. Îți scapă printre degete și îți întunecă vederea. Ceața e numai bună pentru tot felul de manevre și provocări, așa cum vedem azi în Ucraina", a spus șeful SRI. Iată de ce, în contextul în care Alianța Nord Atlantică va instala baze permanente în România, deschiderea unei reprezentanțe permanente a NATO ar fi un semn care ar inhiba pretențiile unora de a se amesteca în ciorba moldovenească. În timpul unei discuţii cu jurnaliştii moldoveni,  Ambasadorul Republicii Moldova la Bruxelles, Mihai Gribincea, a spus că Alianța Nord Atlantică ar putea să își deschidă la Chișinău o reprezentanță permanentă.  Este poate unul dintre gesturile mici pe care le poate face Alianța pentru Moldova, dar care este unul de o mare importanță geopolitică. Atunci când unii politicieni moldoveni vorbesc pe șleau despre necesitatea schimbării vectorului politic de dezvoltare a statului moldovean, e semn că ceața geopolitică a intrat în casele noastre. În întunericul care se apropie, discursul președintelui american, poate fi un far dătător de speranță. Rămâne să observăm dacă această lumină va fi văzută ori nu de către politicienii moldoveni.
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ ȘI SEPARATISMUL GĂGĂUZ


Zilele trecute coaliția de guvernare din Republica Moldova a împlinit un an. Un an fără turbulențe. Un an în care s-a reușit asigurarea semnării Acordului de Asociere la UE, un an în care există semnele unei relative creşteri economice. Un an în care, în ciuda disensiunilor trecute, alianța politică de la Chișinău a supraviețuit.Provocările guvernuluiGuvernul Leancă nu a fost scutit de provocări la adresa funcționării sale. O spun cele trei moțiuni de cenzură inițiate la adresa sa de către Partidul Comuniștilor. Alte amenințări la adresa stabilității guvernului au fost mult mai subtile. Desele demostrații ale comuniștilor moldoveni doreau să pună la îndoială capacitatea Ministerului de Interne, atât de a apăra dreptul cetățenilor la protest cât și cel de apărare a ordinii publice, dar într-un final, ministrul Recean a trecut acest test cu brio. Declarațiile unioniste ale președintelui Băsescu au tulburat și ele liniștea din alianța de guvernare, vizita premierului moldovean la București a clarificat însă situația. Cea mai gravă amenințare la adresa guvernării Leancă a venit din interior - și anume de la Comrat.Amenințarea găgăuzăLa începutul verii trecute, în regiunea autonomă Găgăuz Yeri, au început discuțiile în vederea desfăşurării unui referendum cu privire la ieşirea autonomiei din componenţa Moldovei. Discuțiile  s-au acutizat după ce autoritățile separatiste de la Tiraspol și-au anunțat intenția de a sărbătorii 23 de ani de la formarea Republicii Moldovenești Nistrene. După ce poliţia a încercat să afle mai multe despre deputatul de Comrat, Ivan Burgudji, un comunicat de presă al Adunării Populare a Găgăuz Yeri, acuza Ministerul de Interne de la Chișinău că, exercită presiuni asupra deputaţilor locali. Prin 2008, domnul Burgudji declara că puterea de la Chișinău ar desfășura un genocid la adresa poporului găgăuz. Din 2002, alături de alți lideri din Comrat, Burgudji a cerut în mod constant un nivel mai mare de reprezentare al găgăuzilor în structurile politice naționale ale Republicii Moldova. Cine bagă bețe-n roate?Referendumul din autonomia găgăuză a stabilit că populația locală dorește integrarea în Uniunea vamală Rusia-Kazahstan-Belarus și este de acord ca organul legislativ local să poată decide asupra independenței regiunii. Într-un interviu acordat pe data de 30 ianuarie postului de radio Europa Libera, liderul autonomiei găgăuze, Mihai Furmuzal, anunța că   referendumul ar fi legat de orientarea politicii externe a Republicii Moldova și de declarațiile cu caracter unionist ale președintelui Băsescu. Experții din cadrul MAI afirmă însă că inițiativele secesioniste ale regiunii găgăuze și crearea unei „Republicii Găgăuze” separate de Republica Moldova, nu au fost o opţiune a populaţiei găgăuze, ci este un proiect mai vechi, coordonat direct de către agenții de influență ruși infiltrați în regiune pentru a bara cursul Moldovei spre Europa. E clar așadar cine pune bețele în roate.Un dialog  dificil În timpul dialogului care are loc între deputații de la Chișinău cu cei de la Comrat, s-a spus că regiunea își dorește să aibă locuri eligibile în Parlamentul de la Chișinău. Dacă nu vor obține cinci locuri în Parlamentul de la Chișinău, reprezentanții găgăuzilor au anuțat că vor boicota alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Prezent la aceste discuții deputatul Partidului Democrat, Sergiu Sârbu a declarat că doleanțele Comratului ar putea fi acceptate doar în cadrul introducerii sistemului electoral mixt și că discuțiile continuă. Încăpățănarea cu care reprezentanții găgăuzi negociază cu autoritățile de la Chișinău se bazează pe faptul că deputații din Adunarea Populară beneficiază de imunitate limitată. Potrivit art. 49 din Regulamentul de funcționare a Autonomiei Găgăuze, pe teritoriul acestei regiuni deputații Adunării de la Comrat nu pot fi reținuți sau arestați. Ceea ce înseamnă că discursul separatistal domniilor lor, chiar dacă contravine integrității teritoriale a Republicii Moldova nu poate fi sancționat de către organele statului. Recent, deputații liberal-reformatorii au înregistrat în Parlament un proiect de lege care presupune înăsprirea pedepselor pentru încercările de dezbinare a statului moldovean. Autorii documentului propun introducerea pedepsei cu închisoarea de până la 20 de ani pentru separatism. Bună inițiativă, nu zic. Stau pe gânduri și întreb cum oare aplici legea aceasta dacă deputații din Comrat au imunitate? De aia, judecătorii de la Curtea Constituțională ar trebui să se autosesize și să interpreteze statutul juridic al deputatului Adunării Populare: sunt aleșii poporului găgăuz deasupra legilor moldovenești ori nu? Procuratura Generală a anunțat intentarea unui dosar penal pentru organizarea referendumului în UTA Găgăuzia, considerat unul ilegal, iar Judecătoria Comrat a invalidat decizia Adunării Populare decizând că legislativul local nu are astfel de competențe. Cu toate acestea, deputaţii Adunării Populare, în frunte cu bașcanul, sfidând autoritățile centrale de la Chișinău, au perseverat în intenția lor şi au hotărât organizarea referendumului în UTA Găgăuzia. - See more at: http://vox.publika.md/politica/geopolitica-lui-formuzal-bascan-al-intregului-bugeac-513815.html#sthash.mqFegLFn.dpufProcuratura Generală a anunțat intentarea unui dosar penal pentru organizarea referendumului în UTA Găgăuzia, considerat unul ilegal, iar Judecătoria Comrat a invalidat decizia Adunării Populare decizând că legislativul local nu are astfel de competențe. Cu toate acestea, deputaţii Adunării Populare, în frunte cu bașcanul, sfidând autoritățile centrale de la Chișinău, au perseverat în intenția lor şi au hotărât organizarea referendumului în UTA Găgăuzia. - See more at: http://vox.publika.md/politica/geopolitica-lui-formuzal-bascan-al-intregului-bugeac-513815.html#sthash.mqFegLFn.dpufProcuratura Generală a anunțat intentarea unui dosar penal pentru organizarea referendumului în UTA Găgăuzia, considerat unul ilegal, iar Judecătoria Comrat a invalidat decizia Adunării Populare decizând că legislativul local nu are astfel de competențe. Cu toate acestea, deputaţii Adunării Populare, în frunte cu bașcanul, sfidând autoritățile centrale de la Chișinău, au perseverat în intenția lor şi au hotărât organizarea referendumului în UTA Găgăuzia. - See more at: http://vox.publika.md/politica/geopolitica-lui-formuzal-bascan-al-intregului-bugeac-513815.html#sthash.mqFegLFn.dpu: sunt aleșii poporului găgăuz deasupra legilor Republicii Moldova ori nu?
AMERICANII, ROMÂNIA ȘI GEOGRAFIA MOLDOVEI


Federatia Rusă, Kazahstan și Belarus au semnat la Astana acordul de constituire a Uniunii Euroasiatice.Armata ucraineană atacă poziţiile sepratiștilor din Slaveansk și Kramatorsk folosind aviația și sistemele de artilerie grea. După secretarul general al NATO și vicepreședintele Statelor Unite, în România vine șeful Pentagonului. Trei știri care deși parcă nu ne privesc, au legătură directă cu Republica Moldova. Atât secretarul general al NATO, Rasmussen cât și vicepreședintele american  Biden, au atins, în timpul vizitei lor în România, tematici referitoare la Moldova. Pe parcursul vizitei oficiale de la Bucureşti, Biden a dat asigurări că NATO garantează securitatea aliaţilor săi şi a vorbit, cu diferite ocazii, despre securitatea energetică a României, despre cooperare economică şi despre statul de drept. Dar și despre Moldova.În absolut toate întâlnirile, vicepreședintele american a vorbit despre  condițiile de funcționare a economiei și societății. “Atunci când politicienii pot fi cumpăraţi, când tribunalele pot fi cumpărate, când presa face propagandă, acolo veţi găsi o societate care poate fi manipulată din exterior, o societate care pierde controlul asupra propriului destin”, a spus la București oficialul american. Bate calul să priceapă iapa, zice o vorbă din bătrâni. Discursul lui Biden de la București era de fapt adresat politicienilor de la Chișinău. În Moldova, presa a scris deja despre tentativele de cumpărare a unor deputați, despre corupția unor judecători ori despre propaganda pe care o fac instituțiile mass-media de limbă rusă. Mai mult, Vlad Filat a spus că serviciile speciale ruseşti destabilizează situaţia în Republica Moldova.Fie vorba între noi, vizitele americanilor la București fac parte dintr-un proces de creare a unui bloc politic care va încerca să izoleze Rusia şi să stabilească un cadru pentru un viitor ajutor militar destinat Kievului. Fondatorul think-tank-ului american Stratfor, George Friedman notează că preucuparea americanilor ține de Ucraina și că, în acest nou război rece, România şi Polonia sunt ţările pe care America va conta cel mai mult.Directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu, afirmă că România poate juca rolul unui bastion euroatlantic în regiune. Chiar dacă statul român nu are forţa şi importanţa geopolitică să fie implicată în rezolvarea dosarului ucrainean, Bucureștiul trebuie să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte Republica Moldova, a subliniat domnul Dungaciu într-un interviu pentru portalul cursdeguvernare.roDupă întâlnirea cu premierul Victor Ponta, la Palatul Victoria, Joe Biden a spus că, statul moldovean este copleșit de dependența energetică de Rusia și că extinderea reţelei de furnizare a gazelor naturale este un ajutor enorm pentru Chișinău. Se pare că noua gândire a americanilor față de Republica Moldova este în curs de elaborare. Fiind lipsă, legăturile cu marele partener de peste ocean au fost începute cu ocazia vizitei lui Kerry la Chișinău, continuate de premierul Leancă, care a lansat Dialogul Strategic moldo-american și aprofundate de vizita peste Ocean a liderului liberal democrat Vlad Filat. Deloc surprinzătoare, pledoariile domnului Filat pentru găsirea unor garanții de securitate pentru Republica Moldova se pliază peste preocupările americanilor pentru sud-estul europei. Interesul Washington-ului pentru Chișinău a fost materializat prin vizitele recentele vizite ale unor congresmeni americani și printr-un sprijin financiar crescut acordat Moldovei. Este clar că americanii au conștientizat importanța pe care o are Republica Moldova în această zonă și sunt gata să descurajeze pornirile revizioniste ruse prin investiții majore în politica energetică ori în mass media. Venirea capitalului american între Prut și Nistru se dorește a fi o asigurare că, indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, Chișinăul își menține cursul de apropiere față de Uniunea Europeană. De altfel singura speranță a  americanilor ca în acest șah geopolitic, nou creata Uniune Euroasiatică să nu obțină încă un avantaj. Oficialii Departamentului de Stat american, știu unde se află Peninsula Crimeea: La puțin mai mult de o sută de kilometri de Tiraspol! Foto:EPA
REZULTATELE EUROPARLAMENTARELOR PE ÎNȚELESUL MOLDOVENILOR


Alegerile pentru Parlamentul European s-au încheiat. În România au învins social democrații în frunte cu premierul Ponta. În Republica Moldova, la cele opt secții electorale deschise de statul român, s-au prezentat la vot 9558 de persoane. Puțini, în comparație cu numărul mare de pașapoarte românești deținute de moldoveni, mulți, dacă luăm în considerare numărul mic de secții de votare deschise între Prut și Nistru.Peste Prut, toată campania a fost o repetiţie generală la alegerile prezidenţiale din iarna care vine. Politicienii români s-au înjurat, s-au bălăcărit, au sărit cu paraşuta, ori au fost la inundaţii, multă isterie și atât. Nici unul nu a încercat să facă o campanie în care să explice ce şi cum stă treaba cu Parlamentul European. Chiar și așa, echipa condusă de domnul Ponta luat "partea leului" - din cei 32 de eurodeputați, jumătate sunt social democrați. Dreapta românească a obținut un scor dezastru, singura surpriză a acestor alegeri vine de la actorul Mircea Diaconu, care a luat mai mult decât unele partide. În afară de social democrați, care și-au propus să ia peste 40% și au reușit, toate celelalte partide românești au ratat momentul din 25 mai. Liberalii au vrut să obțină 20% - au ratat, președintele acestei formațiuni politice și-a anunțat demisia. Democrat liberalii români au vrut 25%, nici ei nu au reușit. Președintele Băsescu le-a cerut celor de la Mișcarea Populară să aducă un rezultat cu două cifre, ei au adus un scor de o singură cifră. Partidul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, n-a făcut nici o brânză.În Moldova, cetățenii români au stat ore în șir la coadă pentru a vota, chiar și așa, la finalul zilei, cîteva sute de persoane nu au reușit să voteze. Ziarul National notează că, între Prut și Nistru, partidul condus de Eugen Tomac a obtinut cele mai multe voturi. Numărul mic de secții de votare i-a nemulțumit pe basarabeni. Pentru alegerile în Parlamentul European din 25 mai, s-a solicitat Guvernului României să suplimenteze numărul de secții de votare din Republica Moldova. Pentru că, anterior, voturile moldovenilor l-au salvat pe domnul Băsescu, acest lucru nu s-a făcut. Prezența numeroasă la vot îi obligă acum pe responsabilii de la București să deschidă, pe viitor, un număr mai mare de secții de votare.  Dacă la Chișinău putem vorbi de patriotism românesc, la nivelul capitalelor europene rezultatul scrutinului stă sub semnul euroscepticismului și al radicalilor. În Franța, un partid de extremă dreapta a obținut un sfert din voturile alegătorilor, în Marea Britanie euroscepticii au luat peste un sfert din sufragii. Partidul Popular European continuă însă să domine Parlamentul European. Numărul mare de voturi pe care îl deține Partidul Popular European în Parlamentul de la Bruxelles este îmbucurător pentru autoritățile de la Chișinău. Datorită apartenenței liberal democraților la această mare familie politică europeană, Moldova a înregistrat în ultimii patru ani succese în procesul ei de modernizare și în realizarea obiectivului de integrare europeană. Liderul PLDM, Vlad Filat l-a felicitat pe Joseph Daul, președintele popularilor europeni și a spus că, “Partidul Popular European este și rămane a fi prietenul Moldovei cel mai devotat. Victoria Partidului Popular European ne dă certitudinea că parcursul european al Republicii Moldova va deveni unul ireversibil”. O dovadă clară a ajutorului dat de popularii europeni este apropiata semnare a Acordului de Asociere și de Liber Schimb dintre Republica Moldova și UE.Una peste alta, dacă tragem linie, de pe urma rezultatelor obținute la alegerile pentru Parlamentul European, Chișinăul oficial are de ce să se bucure. Popularii europeni rămân la cârma Europei, prietenul domnului Leancă, premierul român Victor Ponta are susținerea cetățenilor români, deci proiectele propuse de el pentru Moldova vor fi aprobate, iar domnul Băsescu are asigurat sprijinul moldovenilor pentru proiectele sale de viitor.    Mai mult, ne mândrim pentru faptul că, spre deosebire de francezi și englezi, unde s-au înregistrat scoruri mari pentru partidele eurosceptice,  România este o țară în care nu există mişcări anti-europene. La aproape 30% de voturi pentru extremiștii englezi, cred că putem să le punem și noi lor, viză.  Știu că ar fi o prostie, dar chiar nu îmi plac deloc exagerările. Nici de dreapta și nici de stânga.

Generat în 0.544 secunde.