Vitamina E (tocoferolii)

Este denumită şi vitamina fertilităţii, deoarece participă la buna funcţionare a glandelor sexuale. Are rol important în sinteza şi activitatea prostaglandinelor, în menţinerea sarcinii, în reglarea consumului de oxigen al fătului şi declanşarea travaliului. La copiii noi născuţi nevoia de vitamină E este foarte mare, deoarece ei se nasc cu o hipotocoferolemie care se corectează prin aportul foarte mare în vitamină E al laptelui matern. Suplimentarea cu vitamina E, inclusiv cu produse din germeni de grâu şi porumb, este obligatorie când sugarii sânt hrăniţi artificial.

Vitamina E este liposolubilă. Contribuie la funcţionarea normală a muşchilor şi a sistemului cardiovascular, reglează procesele de glucogeneză din proteine. În cazul unui aport insuficient de vitamină E se constată o scădere a forţei muşchilor. Vitamina E are o acţiune antioxidantă. Ea protejează membranele celulare, frânând reacţiile de oxidare a lipidelor. Deficitul de vitamină E favorizează instalarea aterosclerozei.

Vitamina E contribuie la atenuarea evoluţiei necrozei hepatice. Previne steatoza ficatului, prin stabilizarea membranelor celulare, accelerarea eliminării colesterolului şi a secreţiei bilirubinei.

Vitamina E asigură integritatea globulelor roşii. Vitamina E este folosită în terapia diabetului, mai contribuie şi la creşterea rezistenţei organismului faţă de infecţii. Dă rezultate bune în pneumonie şi tuberculoză. Totodată intervine în funcţionarea hipofizei.

Raportul optim alimentar este de 0,6g alfatocoferol/1mg acizi graşi polinesaturaţi.

Necesarul de vitamină E(alfa-beta-şi gama tocoferoli) al unui om adult este de 10-30mg/zi.

Prin păstrarea produselor alimentare, prelucrarea culinară şi inactivarea parţială se reduce cu circa 2/3. pierderi mari de vitamină E se produc în cazul rafinării produselor. Astfel, făina albă conţine numai 10-20% din vitamină de grâu.

Vitamina E este liposolubilă, greu distrusă de căldură şi de substanţe alcaline. Este sensibilă la oxigen. Se depozitează în ficat.

Această vitamină se găseşte în miezul de nucă(1,5-20,5mg/100g), miezul de migdale(0,5-15,0mg/100g), miezul de alune(6-6,5mg/100g), uleiul de măsline, cătină albă, cireşe(2,24mg/100g), vişine(0,21-1,32mg/100g), măceşe, castane, portocale, etc.

Alimentele bogate în vitamina E sânt: boabele cerealelor, uleiurile vegetale, laptele, untul, salata verde, pătrunjelul, etc.


Sursa
2007-10-04 01:04:35



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

21:31:14 —» Путепроводные Заметки
18:00:07 —» Путепроводные Заметки
14:08:31 —» Путепроводные Заметки
07:55:00STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
23:34:08 —» Путепроводные Заметки
21:44:43 —» Путепроводные Заметки
19:03:02Glossă de Mihai Eminescu —» Decît să trăim în genunchi mai bine murim în picioare!
14:51:13 —» Путепроводные Заметки
09:26:00PUNCT DE CONTACT —» Leo Butnaru
04:02:40 —» Путепроводные Заметки
20:05:38Sute de autocare au adus mase protestatare —» Curaj.TV | Media alternativă
18:14:44 —» Путепроводные Заметки
14:44:33 —» Путепроводные Заметки
06:59:00strict necesar —» Leo Butnaru
17:42:00LUMEA CEALALTĂ —» Andrei LANGA. Blogul personal
14:59:33 —» Путепроводные Заметки
08:50:44Scrisoare deschisă ministrului Buzu (ru) —» Curaj.TV | Media alternativă
07:20:00DIN YES-EURI —» Leo Butnaru
19:13:44 —» Путепроводные Заметки
15:27:13 —» Путепроводные Заметки
08:11:00Irepetabilul Mit —» Argentina Gribincea's Blog
07:00:00GLOATA (2) —» Leo Butnaru
03:57:38 —» Путепроводные Заметки
23:29:00Raze X —» Argentina Gribincea's Blog
22:53:08 —» Путепроводные Заметки