Vitamina K
Această vitamină are 3 vitaminere: K1(existentă în plante), K2(sintetizată de flora microbiană din intestinul gros) şi K3(obţinută pe cale industrială). Vitaminera K1 se găseşte în măceşe(0,04mg/100g), căpşune(0,01mg/100g), cătină albă, agrişe, mere ţi alte fructe.
Vitamina K este antihemoragică. Ea intervine în sinteza hepatică a protrombinei şi a altor factori ai coagulării sângelui. Este esenţială pentru buna funcţionare a ficatului, fiind un factor de longevitate. Contribuie, de asemenea, la protecţia dinţilor.
Se apreciază că doza zilnică de vitamină K trebuie să fie de 0,5-1mg pentru un om adult.
Administrarea în cantităţi mari, timp îndelungat, vitamina K produce fenomene de toxicitate, manifestare prin anemie, vărsături, etc., mai ales la copiii prematuri.
După absorbţie, vitamina K se depozitează în ficat, dar rezervele fiind mici nu pot acoperi necesităţile organismului decât pe o perioadă de circa o săptămână.
Vitamina K este liposolubilă, rezistentă la fierbere, dar se distruge uşor sub acţiunea luminii solare şi a substanţelor alcaline.
Vitamina K este antihemoragică. Ea intervine în sinteza hepatică a protrombinei şi a altor factori ai coagulării sângelui. Este esenţială pentru buna funcţionare a ficatului, fiind un factor de longevitate. Contribuie, de asemenea, la protecţia dinţilor.
Se apreciază că doza zilnică de vitamină K trebuie să fie de 0,5-1mg pentru un om adult.
Administrarea în cantităţi mari, timp îndelungat, vitamina K produce fenomene de toxicitate, manifestare prin anemie, vărsături, etc., mai ales la copiii prematuri.
După absorbţie, vitamina K se depozitează în ficat, dar rezervele fiind mici nu pot acoperi necesităţile organismului decât pe o perioadă de circa o săptămână.
Vitamina K este liposolubilă, rezistentă la fierbere, dar se distruge uşor sub acţiunea luminii solare şi a substanţelor alcaline.
Sursa
2007-10-04 01:06:51