Ma apuca, cateodata, dor de mama pe ruseste, vorba moldoveanului, care, nu ma intrebati, ca habar nu stiu de unde vine, dar se refera la starea aceea de continua nostalgie. In fine, astazi, intamplarea intamplatoare face ca, in timp ce cautam o melodie pe youtube, sa dau peste imnul Moldovei, pe care il puteti citi sau reciti aici sau asculta aici. Cum va spusei (am dat-o si in olteneste, dupa cum vazurati), nostalgiile mi-au gadilat neuronii obositi si asteptatori de Happy Weekend. No, si daca tot am dat de imn, hai sa-l ascult pana la capat, ca tot nu-l mai ascultasem de o haba de vreme, cred ca, inca, de pe vremea cand il inganam, la careu, in prima zi, dintr-un nou an scolar.

Niciodata nu i-am patruns sensurile versurilor ca astazi, mai ales la strofa cu "Limba noastra-i foc ce arde/ Intr-un neam ce fara veste/ S-a trezit din somn de moarte/...". S-a trezit? Pe bune? Cand? Poate atunci cand o gloata de somnambuli au dat foc Parlamentului si Guvernului? Dar daca erau somnambuli, inseamna ca nu erau treziti, nu-i asa?
Or la versurile "Limba noastra-i frunza verde..." si gandul mi s-a dus la saracu Mateevici, care probabil nu s-a gandit ca eu o sa ma gandesc, atunci cand citesc acest vers, ca si alor nostri le cam place de Mary si Ana, acum ca s-au mai scumpit accizele pentru tutun si alcool. Cred ca nostalgia si nebunia vine de la soarele tomnatic de afara, soare care isi trage sufletul inainte de bruma care se asteapta.
Imnul asta este un elogiu adus limbii romane, desi in versuri nu e explicit acest lucru. Dincolo de legaturile pe care le-am facut eu, asa, din prea multa nostalgie, versurile sunt dragute si te ating la inima, mai ales daca porti in suflet dorul scumpului grai al copilariei. Nu pot sa constat decat ca avem o limba frumoasa, pacat ca e stalcita si agresata continuu de niste indivizi care nu apartin nimanui, decat propriului egoism si incearca din rasputeri sa ne stearga din minte si ultimul dram de identitate nationala mostenita de la bunici.

Si ca sa-mi treaca scarba in bucurie si nostalgia in veselie, m-am amuzat cu cateva bancuri cu si despre moldoveni:

Un roman. la Chisinau se apropie de un localnic:
- Nu vă supărati, caut magazinul "Lumea copiilor"!!.
Moldovanul:
- Nu mă supăr, căutati-l.
................................................................

Stefan cel Mare la razboi:
-Pi cai, osteni!

-Si io picai, Maria Ta!
................................................................

Intr-o dimineata inainte de lupta Stefan cel Mare aduna armata si intreaba:
-Cine a baut aseara ?Nici un raspuns.
-Cine a baut aseara intreaba a doua oara.Tot nici un raspuns .
-Cine a baut aseara intreaba nervos a treia oara.
Din formatie iese un soldat pirpiriu si spune:
-Eu MARIA TA !

-Hai sa ne dregem , ceilalti la LUPTA !
..............................................................

Deviza moldoveanului --

" Viata-i scurta. Daca tot n-o putem lungi, hai sa o facem lata!"