Noi doi si restul lumii

Ma uit la poze vechi si realizez ca am trait atatea momente impreuna. Momente frumoase, momente de neintors. Sunt atatea lucruri noi pe carea le-am facut pentru prima data, alaturi de tine, incat, as vrea sa dau timpul inapoi ca sa le mai simt odata mirosul. Ma simt fericita ca imi pot oglindi chipul in ochii tai verzi si limpezi, ca imi pot alina agonia in bratele tale blande si puternice, ca zambetul tau imi lumineaza gandurile care imi tulbura zenul si ca alaturi de tine, lucrurile sunt mereu noi...


Lucrurile noi si vechi savurate impreuna, deopotriva miros a inceputuri. Primul miros de shaorma, l-am simtit alaturi de tine, cand ne-am intalnit pe scarile Facultatii de Economie si m-ai intrebat daca mergem sa mancam ceva. Ne cunostean de cateva zile, eram infometata, dupa ore si nestiind orasul, am acceptat. Miros greu de cartofi prajiti, stins in sos de tzatziki.

Mirosul marii era pentru mine un lucru nou si necunoscut. Alaturi de tine, mi s-a imbibat in respiratie, clatindu-mi plamanii de praful orasului. Parfumul ei revigorant si vioi, de un albastru infinit, m-a facut s-o iubesc in fiecare vara, alaturi de tine.


Era o zi umeda de februarie. Zapada se topea sub talpa schiurilor. Si muntele vazut prima data de aproape mirosea a ceva nou, un miros curat, reconfortant, lemnos, de brad si lichen, miros pe care il asociez cu parfumul Eau des Merveilles, creat pentru Hermes de catre parfumierii Ralf Schwieger si Nathalie Feisthauer in anul 2004. Parfumul e o explozie de energie pozitiva. Vetiverul, lichenul si mirosul special de cedru ii da un caracter vibrant si racoritor ca note de baza, insa portocala, lamaia, ambra si piperul iti incanta simturile ca o briza calda de vara.


Mirosul pub-ului englezesc l-am simtit prima data tot fiind cu tine. Implineam doi ani de cand tot experimentam mirosuri de lucruri noi impreuna. Acolo mirosea a bere si a lemn. In jur o lume straina si simteam ca suntem Noi doi si restul lumii. Ne-a placut. Am revenit si nu ne-am mai dat dusi.

Si aroma propriei case am savurat-o impreuna, atunci cand mirosul de curat si nou al peretilor si-a intampinat stapanii. Sa devenim proprietarii acelor pereti era un lucru cu totul nou pentru noi. Mirosea a bucurie si a "in sfarsit un loc al nostru". Acesta e cel mai ametitor parfum, pe care, insa, inca, n-am apucat sa-l respiram din plin.

Alaturi de tine, am experimentat cele mai fine mirosuri de lucruri noi si continui s-o fac. Mereu si mereu, acestea imi incanta simturile, invaluindu-le in amintiri placute care peste ani vor deveni niste povesti spuse nepotilor, in serile cand ii voi mangaia pe crestet si ii voi saruta de noapte buna. Acel moment, probabil, va deveni un alt moment de neintors, nou si totodata vechi.

Astazi condeierii povestilor parfumate scriu o noua fila. De data aceasta, este vorba despre tema aleasa de Sonia, Parfumul lucrurilor noi. La Mirela, gasiti si alte povesti parfumate a lucrurilor noi.