Nature.xGhost.1920x1200+%252836%2529.jpg...Nustiu de ce acest sfirsit de septembrie e asa trist,si chiar daca
ingeneral nu prea sunt melancolica totusi nu si acum,Intodeauna pentru mine toamna iera anotimpul in care se incepea ceva nou si interesant dar acum parca toate acele momente nu sunt cum ar fi trebuit.E frig,ploua si parca ceva lipseste...Chiar daca imi place sa asociez ploaia cu momente romantice si  iubesc sa ma plimb admirind picaturile de ploaie...Findaca multe momente frumoase din viata mea s-au intimplat in asa condintii primul sarut care in felul lui a fost speceal si emotionat,cred ca si m-am indragostit atunci plimbindu-ne prin ploaie,prima dragoste,prima zi de facultate care ma schimbat mult momente frumoase care intr-un fel sau altul m-au marcat lasind doar amintiri fumoase...Probabil lipseste...
Nature.xGhost.1920x1200+%25287%2529.jpg

Aceasta pozie intr-un fel sau altul e preferata mea la acest moment...
Ф. И. Тютчев. «О, как убийственно мы любим...»
О, как убийственно мы любим,
Как в буйной слепости страстей
Мы то всего вернее губим,
Что сердцу нашему милей! Давно ль, гордясь своей победой,
Ты говорил: она моя...
Год не прошел – спроси и сведай,
Что уцелело от нея? Куда ланит девались розы,
Улыбка уст и блеск очей?
Всё опалили, выжгли слезы
Горячей влагою своей. Ты помнишь ли, при вашей встрече,
При первой встрече роковой,
Ее волшебны взоры, речи
И смех младенческо-живой? И что ж теперь? И где ж всё это?
И долговечен ли был сон?
Увы, как северное лето,
Был мимолетным гостем он!