Vizita patriarhului Kiril la mănăstirea Noul Neamț este, fără îndoială, un eveniment istoric. Monahii au așteptat cu mare curiozitate discuția cu patriarhul promisă de echipa patriarhală de protocol. Pentru aceasta a fost ales și locul, biserica de iarnă. Au fost aranjate scaunele, masa la care va sta patriarhul. Totul s-a făcut așa cum a cerut echipa de protocol.
După predica adresată poporului, rostită în soborul mare, monahii au ieșit pentru a fi blagosloviți de patriarh. Ei țineau în mîini un dar modest – icoana Maicii Domnului de la Noul Neamț pictată în atelierul mănăstirii pentru această ocazie.
Forfota era mare. Preoți și mireni încercau să treacă de rîndul de oameni în negru cu ochelari de soare pentru a se fotografia cu patriarhul. Unora le reușea.
Curentul care se formează în coridorul dintre biserici înfoia hainele negre ale monahilor. Cu icoana în mîini, ei așteptau cînd patriarhul va ajunge la ei. Dar brusc patriarhul a dispărut. S-a așezat într-o mașină neagră și a plecat.
Cînd mașina era de acum departe, cineva a început să bată din palme. Nu se știe de ce, pentru că oricum patriarhul nu mai auzea, nici nu vedea. Și toți au început să aplaude.
Vizita s-a încheiat.
Și nici starețul n-a mai fost luat la dineul de la Tiraspol, așa cum era plănuit.
Filed under: Ortodoxie
