Cum stîlcit anii trecuţi vorbea ambasadorul Rusiei luîndune în rîs cu expresia Lea Biotul Chialului, aşa poate mai în rîs ne-au luat Europepenii cînd nu am avut Preşedinte cîţiva ani, cînd am născocit o limbă chipurile nouă moldovenească, cînd se joacă Parlamentarii de-a legile, şi acest cînd şi cînd şi cînd nu se mai termină, la fotbal ne luăm ţeapă, chipurile vinurile tot nu mai sînt vinuri, şi iată aşa încetul cu încetul cresc noi generaţii şi noi generaţii de oameni care undeva pe polcă prăfuit acasă ţin lîngă paşaportul roşu Romănesc, pe cel Albastru Moldovenesc, cu care ne duşim la Mascva, la Koblevo, La Cumătru în Ukraina, şi la Cernăuţi după marfă. De 22 de ani încoace se nasc şi în Moldova Oameni, poate nu cu sensul cu care îi spus în această zicală, dar se nasc, şi nu prea se preţuiesc cei care se nasc, pentru că aşa-i la noi, unicu mecanism care merge în ţara asta perfect este trenul Mascovschii, şi dacă am luat noi această fricoasă independenţă de la Uniunea Sovietică, ap aşa şi stăm cu pe polcă, pentru că la noi tăt stă undeva pe polcă, diploma de studii superioare stă pe polcă pentru că nu lucrăm pe specialitate că nu o ştim defapt, cartea stă pe polcă că nu avem cînd să o citim, aşa şi independenţă tot stă pe polcă, da noi stăm la Botul Calului. Stăm la botul calului rusesc, poate a da gaz mai eftin, stăm la Botul Calului Romănesc, istorie, neam,ţară,naţionalism, Iurie Roşca chestii, stăm la Botul Calului European da vdrug drumuri, da vdrug poate ne faşim şi noi oameni, neînţelegînd că de fapt europenii nu ştiu nimic despe noi şi sîntem ca robi acolo, mîna a 3-a, chiar şi nigherii care luau cu ghişiul peste cap cînd Cantemir prezenta burjuilor Istoria Moldovei, acum îs chipurile Franceji, nu cam aşă iese, un Indus care o fost sub cizma englezului, amu stă vesel pizdoşel, pe Enfield Road şi cîntă mîndru Youll Never Walk Alone, da moldovanu şi ? Moldovanu şterge curu lu Celentano în Italia şi trimite bani acasă, da acasă fişioraşul baldeeşte prin Cocos cu Băhî pusă pe gaz, a huli ? De ce nu ? O viaţă trăim. Chiar şi fraţii români unde învăţ eu în Craiova nu ştiu nică despre noi, dacă mă întrebau dacă avem net, şi televizor, ce să mai zic de alţii, credeau că eu mă îmbrac cu cîrpe şi vînez motani ca să mănînc, ei credeau că Chişinăul e un fel de sătuc cu case pe pămîn şi nu avem maşini da biciclete, şi la şcoală apropo în România cu care am vorbit eu, au zis că nu se învaţă despre istoria Moldovei, iar la TV nu aud nimic despre Moldova, vot takie piroghi pe scurt despre Fraţi.
Şi iaca aşa la botul a 3 cai stăm noi, şi nu ştim pe care să ne urcăm, vrem, multe vrem, da fac şi eu ca vorba mamei, Eu tot Multe şi Vrau stai acasă. Şi cam asta-i obijduitorul, stăm la botul a 3 cai rupîndune isteric în fiecare parte, da mai era una care se rupe în 3 părţi îi zice Marina Ann Hantzis, adică aşeeia o ştiţi voi Saşa din neamul lu Grey. Eu cam nu vreu să ajungem şi noi aşă. Ai noştri de acasă tot îs buni, da buni buni, azi de ziua independenţei, cît de frumos cu 22 de ani în urmă s-au strîns oamenii în PMAN, ca să zică cu drag că Moldova e strugurele de poamă de pe Harta Pămîntului, să asculte glasul maeştrilor care din păcate azi nu sînt printre noi, glasul coloşilor Moldovei Moderne (GRIGORE VIERU, DOINA ŞI ION ALDEA TEODORVICI, DUMITRU MATCOVSCHI.) În faţa mulţimii iar mai apoi în mulţime, da aiştea de azi ? Aşa mîndri şi îngîmfaţi cu o stofă de dumnezeu, au trecut şi au depus flori la Ştefan, au trecut aşa simplu pe lîngă oamenii a căror Independenţă e astăzi, pe lîngă oamenii care i-au adus aici la putere, au trecut aşa pe lîngă ei, cu aşa o senzaţie de caca în suflet, dacă acasă în faţa conducătorilor noştri sîntem nimeni, cum om fi în europa ? Despre care independenţă vorbim, despre independenţa Pulii mele sau a cui ? Aici acasă Filat iese, patronează huipaimi ce, pe la TV, gazoducte, perjă şi campot, da cînd se duce în Rusia să se vadă cu Medvedev îl primeşte cu vin polonez, aişi chipurile uite noi şi de pizdatîe sîntem mergem cu escorta, da acolo pohui primim şalabane.
Nu vreu să şiu aşeala care vine şi strică sărbătoarea, da sincer nuştiu pentru şi să beu azi, Că avem 22 de ani şi ni se poate, sau să beu de şiudă că nu sîntem amu prin europa, sau uniţi, sau cu Rusia, sau să beu pentru faptul că avem cele mai frumoase fete, sau pentu Zdob şi Zdub, sau să beu de plăcere, matincă a să beu eu că uite nu am ce face, şi tăţi beu, beu şi eu. Şine nu ştie, noi trăim în ţara în care dacă nu te berbereşti te întreabă dacă eşti preot, dacă eşti cu părul lung eşti tarzan, dacă eşti cu gel eşti gay, dacă eşti bogat eşti pidaraz care fură, dacă eşti sărac eşti looser şi niş o tiolcă nu te vre, dacă citeşti, ori vrei să te vîibeşti, ori eşti batanic, într-o ţară unde blea tăţi îs de vină numa nu tu, şi priciosca stabilă, bună, îi lîsîi. Şap şi mai vrem ? Asta ne e mentalitatea de aceea noi nu sîntem în frunte, pentru că aşa ne-am deprins cu lauda, cu ciuda, cu invidia, cu probleme, fără zîmbete, fără bucurie, să ne uităm în ograda altuia, şi să îmblăm cu brînza în gărafă. Tototadă eu mă bucur că noi sîntem totuşi oameni buni, primitori, pe alocuri deştepţi, dar ne prostim, ne îndobitocim. Şi unde 10 lucrează, 30 stau şi se uită. Numa la noi în Moldova poţi întreba de unde ai luat frigideru şi să ţi se răspundă, 22 de mii am dat, să întrebi unde te duci, şi să auzi răspunsul amuş vin, Numa la noi poţi lua Hummer pe gaz, sau să mergi cu Porsche şi să nu ai bani de benzină. Pentru că nu avem aristocraţie, oameni cu adevărat bogaţi, cu adevărat nobili, aristocraţia o fost deportată sau a plecat singură. Pentru că Aristocraţii, au anumite norme, anumite reguli, dar ţărănimea are Glamourul, ce este defapt glamourul, absenţa stilului şi prezenţa banilor, la noi dacă la un straiteli să-l întrebi şi vrei tu de la peştişorul de aur, el o să zică, că vre să puie plitcă la un hotel de 100 de etaje, numa el şi fratiso. Din interes să-i dai la un om fără viţă bani, şi o să facă el ? Daaa cam ceea ce putem observa zi de zi prin Moldova. Noi trebuie să ne schimbăm, să ne culturăm, să investim în asta, să fie normal nu să arăţi cu degetu un om ccare-i altfel, un om deştept, da să arăţi cu degetu la un prost. Să înţelegem că nu-i ireal să trăim bine, şi nu numai americanii o pot, dar noi nu, cum sîntem spălaţi la creier. Noi trebuie ferm să credem, să ne revoltăm şi să ieşim în stradă, pentru a nu mai răbda o veşnică înjosire din parte Guvernanţilor, să nu fim trataţi cu dispreţ la secţiile de paşapoarte, la judecăţi, şi prin poliţie. Nu ar trebui ca în funcţii de conducere să ajungă nişte goblini cu paniatii, care să insulte populaţia, iar cei pe care iam ales să ne respecte. Iar celor cu bani să nu le fie permis orice, să nu ne fie frică să-l arestăm pe acelaşi Filat sau oricare altul, pentru că legea, doar ea stă cu paloşul în mînă nu păpuşarii şi fsiakaia Şuşara huiuşara. Iaca asta îţi Doresc eu ţie Moldova, să ai grijă, ca tot ce ţi-am dorit să se întîmplă da eu am să te ajut, cît am să pot, cît ne-a da domnu să trăiesc, atăta te-oi ajuta, te rog nu scumpi ţîgările ca la farţii de peste Prut, că drujii mei care fumează o să sărăcească. Vreau Moldova ca de mîine să nu mai fii a nimănui, ca în cîntecul lui Kapushon, vreau ca oamenii tăi să fie politicoşi, ca vînzătoarele să zică bună ziua şi mulţumesc, ca profesorii să preţuiască elevii, ca medicilor să nu le fie pohui dacă mori tu sau nu, ca la discotecă să nu se bată lumea, ca să jucăm fotbal toţi bine, ca să bem o bere la discuţii creative nu la bîrfe politice, ca să fie mama cu tata acasă da nu undeva peste hotare, ca să vină Moş Crăciun şi în satele Moldovei.
Moldova, da ştii tu cum eşti pentru mine ? ca o fată, sînt aşa fete frumoase care foarte frumoase, deştepte, care te atrag din prima, păi tu eşti aşa şi cochetezi cu mine flirtezi, îmi arăţi părţile tale bune, mă ademeneşti, iar eu mă îmbăt de tine, tu dispari iar eu te caut, nu te găsesc, încerc cu alte fete, dar nu... eu vreau cu tine, şi parcă parcă îmi trece, construiesc altă relaţie trăiesc cu iluzia că-s fericit, dar tu iar apari, şi eu iar te iubesc, şi iese că tu nuştiu cum te foloseşti de mine, şapoi mă schimbi cu altul că chipurile nu am bani, şi îs sărac, da pe urmă iar te întroci iar ţii dor, şi eu zic gata, pun punct şi plec de la tine, şi chiar plec, da stau ,aştept să mă suni, să-mi scrii, să mă mai iubeşti odată, şi pe urmă înţeleg că nu rezist şi vin inapoi, blea poate odată şi odată convulsiile se vor termina şi ni-om căsători, eu aştept să fii soţia mea. Eu te iubesc Moldova. Aici un articol cum văd eu Moldovahttp://botnaruartur.blogspot.com/2013/02/cum-vad-eu-moldova-fotografii.html