Zilele noastre spre apus sunt duse
Și calea către Cer n-o mai găsim.
Nu ne-nchinăm la crucea Ta, Iisuse,
Și învierea Ta n-o proslăvim.
——————————————–
Mereu alegem iadul ca pierzare,
În el neîncetat să dăinuim.
Nu ne-nchinăm la numele Tău mare
Și învierea Ta n-o proslăvim.
—————————————–
Destinul de sinucigaș ne-nvață
La veșnicie nici să mai gîndim.
Uitat-am , Doamne, cum arăți la față
Și învierea Ta n-o proslăvim.
———————————————-
Și dincolo de vaiete și plîngeri,
Și dincolo de faptul că murim
Te îngropăm în lutul noastrei stingeri
Și învierea Ta n-o proslăvim.
23 august 2013
