Cum se simte un moldovean când i-a medalia de aur la un Campionat Mondial?Aș putea spune doar mândru. Te simți împlinit, pentru că ai răsplată pentru tot efortul depus de mulți ani. Chiar dacă am luat aurul mă simt același om, nici nu mă simt mare ,,vedetă,,. Adică nu mă gândesc că am terminat aici și gata, nu mai am nimic de făcut. Mă voi antrena în același ritm cum am făcut-o până acum.
În finala probei cu Erin Simone Golston, concurenta ta din SUA, în prima repriză pierdeai cu scorul 2-7, ce te-a făcut să revii și să câștigi? La ce te gândeai în acel moment?Când am ieșit în finală cu americanca, nu eram deloc încrezută în forțele proprii. Iar după prima repriză, după ce am văzut că pierd, am zis: ,,gata, până aici a fost lupta mea”. Însă, cu părere de bine, antrenorul, Petru Marta, m-a încurajat foarte mult. Mi-a zis că eu sunt cea mai bună și că pot învinge. Păi, la ce mă puteam gândi atunci. Am zis că am muncit prea mult că să ajung aici și să pierd. Iar în a 2-a repriză am dat ,, bătaie”.
De unde vine pasiunea asta pentru lupte libere, ai pe cineva în familie în acest domeniu? Cum au reacționat părinții de la început știind că fiica lor va merge la antrenamente dure în loc să stea în fața oglinzii să se machieze?Da, am pe cineva din familia mea care este sportiv. Este tatăl meu, cel care m-a condus prin labirintul sportiv. La început nu știam nimic despre luptele libere, dar l-am ascultat pe tatăl meu și am devenit ceea ce sunt. Îi mulțumesc că are răbdare cu mine.Pentru succesul înregistrat vei primi din partea Ministerului Tineretului şi Sportului un premiu unic în valoare de 30 de mii de lei şi o bursă lunară de 6 mii de lei, pe durata unui an calendaristic, ce vei face cu banii?Cu acești bani voi încerca să-mi acopăr cheltuielile de zi, să trăiesc, să cumpăr echipament și să mai pot merge pe viitor și la alte concursuri modiale și europene. Până acum am primit bursa lunară de 3 mii de lei pentru medalia de bronz de la Campionatul European 2012. Din acești bani mi-am asigurat și plecarea la campionatul din acest an. Pentru că dacă nu-i aveam, nu plecam.
Crezi că la noi în țară sunt susținuți tinerii- sportivi cu echipament, cu săli pentru antrenamente... pentru a se pregăti pentru asemenea concursuri internaționale?Moldova, în ce constă treapta financiară, este foarte slabă, iar din cauza asta statul nu prea investește în sport. Plecăm meru din banii noștri, echipamentul sportiv tot din banii noștri îl procurăm. Uneori ne mai oferă și statul echipament, dar niciodată nu am avut mărimea mea. Anul acesta doar chipiul era bun pentru mine. Săli de antrenament sunt, dar în stare grav avariate, trebuie reparate. Nu avem nici aparate de forță. Muncim cu ceea ce avem, deși avem foarte puțin.
La ce nivel este industria sportivă moldovenească, este în creștere acesta sau dimpotrivă?Dacă e să spun părerea mea, atunci în descreștere. Sportivii de performanță ,,fug” din țară acolo unde este apreciat sportul la nivel înalt, acolo unde este un sport corect, dar nu furat. La noi uneori nu este sport de performanță, dar business. Și asta pentru că nu se duce la concursuri, campionate, olimpiade cel care într-adevăr are șansa de a câștiga și are potențial, dar merg cei care au bani și nu au nevoie de investiții.
Ce sfaturi dai celor care sunt pe cale de a renunța la visele lor, dar au în interior un mic campion, celor care vor să se antreneze și nu au unde, celor care vor să meargă la un campionat, dar nu au bani?Pot să ofer sfatul care este motto-ul meu: ,,dacă ai pierdut mergi mai departe, prin greutăți spre mari rezultate, pentru că totul e în mâinele tale”. Să aibă speranța să lupte pentru un viitor mai bun și o viață frumoasă.
Echipa SportBusiness îți urează success și noi performanțe în viitorul apropiat. Te mai așteptăm acasă cu medalii.
Interviu realizat de Olga Sternițchi