http://beneficiu.blogspot.com/

Veceu neamenajat În gospodăriile rurale din Moldova, majoritatea sătenilor au veceu afară, o groapă în curte sau grădină, numită literar, latrină. Puțini, însă, cunosc că deșeurile din acest tip de toalete, în cele din urmă, ajung în apa pe care tot ei o consumă. O soluție ușor de realizat este toaleta uscată, cunoscută și ca EcoSan, care evită infectarea solului. Zeci de moldoveni, deja, și-au schimbat tradiționalul veceu pe unul prietenos mediului. Veceul ecologic este o practică foarte veche. Constă în a proteja mediul de deșeurile biologice și a le folosi pe post de îngrășământ agricol. În localitățile din Moldova, acestea au început a fi utilizate în ultimii ani, în mare parte, în rezultatul unor proiecte străine. Unul dintre acestea a fost realizat de WISDOM.

Sergiu Andreev este nu doar coordinator de proiecte în cadrul WISDOM, dar și un promotor convins al veceurilor EcoSan. El își amintește că atunci când au inițiat acest proiect, oamenii au fost foarte entuziasmați și au acceptat foarte ușor să-și utilizeze excrețiile umane în calitate de îngrășământ în propria grădină. Andreev spune că oamenii, deși spectici, la început, au optat pentru acest tip de veceu deoarece este foarte comod și ieftin. Împreună cu organizația din care face parte, Sergiu Andreev a impementat cu succes un astfel de proiect și în satul Boldurești din Nisporeni, unde 42 de familii și administrația publică locală au primit suport pentru a-și construi toalete de tip EcoSan. În ciuda faptului că soțul Dorei Popa nu a vrut să aibă acasă un veceu EcoSan, femeia a insistat, iar în prezent se bucură de confortul de a avea un veceu confortabil și prietenos mediului în propria casă. Dacă în cazul toaletelor obișnuite rezidurile umane sunt periculoase, în cazul toaletelor prietenoase mediului acestea devin utile.

În cazul veceelor EcoSan deșeurile umane sunt utilizate și sunt reântoarse în circuitul natural.

În cazul haznalelor, deșeurile umane sunt poluanți și devin o sursă de pobleme. Ecaterina Guțu, tot din Boldurești, are acasă două veceuri, unul de tip EcoSan și o latrină. Recunoaște că mai multe rude nu vor să folosească veceul nou și-l consideră o prostie, susținând că așa cum a fost la părinții lor veceu în fundul grădinii, așa va fi și la ei. Toaletele EcoSan sunt o soluție viabilă care ar da rezultate pe termen lung, spune Jonhathan Hecke, coordonator ApaSan, organizație care susține comunităţile şi administraţiile publice interesate să investească în sistemele de aprovizionare cu apă şi sanitaţie. În Moldova, oamenii se îmbolnăvesc adesea din cauza apei infectate, declară medicul igienist al Centrului Național de Sănătate Publică, Liliana Carp. Cel mai mult sunt afectați copii. Liliana Carp precizează cã peste 80 la sutã din fântâni sunt poluate, iar apa acestora nu ar trebui utilizatã în alimentație. 10 motive de ce e bine de înlocuit wc-ul tradițional cu cel EcoSan Wc-ul uscat nu poluează mediul  Este sigur pentru sănătate  Practic nu necesită apă  Lipsește mirosul neplăcut Construirea și întreținerea costă puțin Deșeurile umane devin îngrășăminte naturale pentru agriculutură Este  un sistem de sanitaţie autonom, perfect în lipsa canalizarii centralizate Proiectul toaletei este adaptabil în funcție de comunitate și de materialee de construcție care sunt la îndemână Construirea, întreținerea și utilizarea nu necesită cunoștințe suplimentare Este un veceu modern și confortabil Localitățile în care au fost construite vecee EcoSan în ultimii opt ani.  Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în fiecare zi, 34 de mii de persoane, inclusiv aproape 5000 de copii, mor din cauza apei potabile poluate. Improved water source (% of population with access) Data from World Bank

Detalii despre construcția, întreținerea și compostarea reziduurilor umane în cadrul veceului EcoSan.

Citind acum câțiva ani în urmă ,,De ce iubim femeile” de Mircea Cărtărescu am rămas foarte emoționată. Ziceam că am să scriu și eu cândva de ce iubim bărbații. Am început a scrie, dar… acolo era vorba doar despre iubirea mea pentru un bărbat și am spus că nu este corect față de celelalte femei. Atunci am întrebat pe fiecare de ce își iubește bărbatul.  Iată ce a ieșit: 1. Pentru că fără ei nu putem trăi și sunt ai noștri. Pentru că în brațele lor ne simțim protejate, pentru că niciodată nu ne înțeleg cu toate că ei încearcă. 2.Pentru că sunt puternici, cu mai multă vointa de caracter. 3.Pentru momentele în care îţi apucă capul cu ambele mâini şi-ţi sărută fruntea. 4.Pentru felul lor de-a fi barbați și când zic bărbat ,asta și înseamnă un barbat adevărat. Îl iubesc pentru că mă face fericită și mă face să mă simt împlinită alături de el. 5. Că sunt ceea ce noi nu putem fi. 6. Pentru că ne fac fericite și ne simțim complete cu ei. 7. Îl iubesc deoarece alături de el, într-o oarecare masură, mă simt protejată, simt că mereu îmi va fi cineva alături, indiferent de circumstanțe. Cu el pot fi eu insumi și știu că mă va accepta așa cum sunt. Îl iubesc pentru că mă susține întotdeauna. Pentru că petrecem timpul împreună! 8. Iubim bărbaţii pentru firea şi sufletul lor tare şi cald. Bărbatul e acea persoană care ştie a oferi căldură de care are nevoie femeia. 9. Bărbatul adevărat e acel care iubeşte și respectă, pentru asta îl iubesc. 10. Pentru că fără ei nu putem să trăim în armonie deplină. 11. Pentru că știu să curteze fetele, adică pe noi. 12. Pentru că suntem femei. 13. Pentru nimicuri ce ne completează. 14. Îi  iubim pentru simplul fapt că prezența lor ne fac ferricite. 15. Pentru că sunt puternici, constienți de ceea ce realizează, nu bârfesc. Nu tăadează ceea ce iubesc, mereu se vor strădui să arate ca un model. Pentru că nu plâng, iar dacă plâng noi ne vedem.  16. Iubești un bărbat nu pentru felul în care se îmbracă, nu pentru mașină, bani și alte chestii material. Iubim barbații cu adevărat doar pentru comportamentul lor, pentru grija, atenția lor, pentru fapte. 17. Fiindcă există dragoste necondiţionată! Îi iubim pentru ceea ce sunt ei pentru noi, fiindcă ne fac fericite simţindu-ne împlinite! Iubim bărbaţii pentru că iubim să fim alintate şi iubite, iar ei fac acest lucru inexplicabil de frumos!! Iubim bărbaţii, iar ei ne iubesc pe noi, astfel trăim în cercul vicios al dragostei fără sfirsit! 18. Pentru că sunt mai sensibili decât par, dar nu încetează să o facă pe “baieții răi”. 19. Pentru că ar face lucruri nebune doar pentru a crește în ochii femeii lui. 20. Pentru momentul când încearcă să se comporte normal și calm atunci când în preajma persoanei dragi e un alt barbat. 21. Pentru momentele reci când oferă geaca, chiar dacă sub ea poartă doar un tricou, iar replica este: “Nu mi-e frig”,  pe când firele de păr de pe brațe arată exact contrariul. 22. Pentru curiozitatea ce se manifestă atunci când prima dată îți văd camera ta, dormitorul. 23. Pentru comportamentul ce îl au când cunosc pentru prima dată părinții. Și  pentru că ne cedează locul sau deschid ușa pentru noi, astfel amintindu-ne că santem doamne/ domnișoare. 24. De ce iubim barbații? Deoarece doar ei au acei ochi care ne privesc atât de profund, doar ei au buzele care ne sarută atât de pasional. Doar ei au mâinile care ne mângâie atât de plăcut și ne protejeaăa atât de bine. Iubim bărbații, pentru că ei sunt acea jumătate de care noi, femeile, avem nevoie pentru a deveni Femei. 25.  Iubim bărbații pentru că ne lasă să ne jucăm în părul lor, chiar dacă nu se mai simt copii. Îi iubim pentru ochii lor care strălucesc când ne privesc cu dragoste. Pentru că ne dau să mâncăm și din înghețata lor când noi am terminat-o pe a noastră. 26. Pentru că ne dăruiesc cele mai sincere sărutări pe frunte, ne ocrotesc de parcă suntem fetițele lor mici-mici. Pentru că în fiecare seară vin la noi cu ciocolată albă, pentru că nouă neagră nu place. 27. Îi iubim pentru că merg după noi la cumpărături și nu fac mofturi așteptându-ne ore întregi. 28. Pentru că nu ne ceartă atunci când întârziem la întâlnire. 29. Îi iubim pentru puterea lor de convingere, pentru toate cuvintele de dragoste care ni le zic. Îi iubim pentru că ne-au dedicat poezii, că ar putea din nou să ducă războaie pentru femeia care o iubesc. 30. Îi iubim pentru că își manifestă dragostea față de noi prin grija ce ne-o poartă. 31. Pentru zâmbetul lor sincer și copilăresc. Pentru mirosul lor deosebit și pentru că ne simțim protejate alături de ei. Îi iubim pentru felul cum ne iubesc. 32. Îi iubim fiindcă altfel nu putem. Pentru că ei sunt sufletul nostru pereche, care ne susțin, ne sunt aproape și ne ajută să mergem mai departe ori de câte ori avem nevoie. 33. Pentru ochii blânzi ce ne  privesc, chiar și atunci când sunt supărați pe noi. 34. Pentru că dorintele noastre sunt un scop pentru ei. 35. Pentru încrezutul: " Nebuno, eu te iubesc" și asta contează cel mai mult. 36. Iubim bărbaţii pentru că ne place să ne răsfeţe, pentru că ne place să fim protejate de ei şi astfel ne simţim mai în siguranţă. Îi iubim pentru că ne place să oferim şi să primim afecţiune, pentru că ei sunt cei care echilibrează şi condimentează viaţa unei femei. 37. Pentru că ne înțeleg, ne iubesc și ne alintă, respectiv îi iubim, alintăm și înțelegem. 38. Pentru că ei pe noi ne iubesc. 39. Îi iubim de femei ce suntem. Îi iubim pentru că ne strâng în brațe dimineața înainte de a ne da jos din pat și înainte de culcare. 40. Pentru că nu fac diferența între fustă și rochie! 41. Pentru că sunt misterioși, dar și temelie în fondarea unei familii. Îi iubim datorită faptului că viața împreună cu ei are sens, culoare și gust. Bărbația, curajul, intensitatea nectarului din ochii lor ne fac mai sensibile, mai tandre, mai iubitoare, mai sigure. Și, uite, astfel devenim dătătoare de viață a copiilor lor. 42. Îi iubim pentru că ne iubesc, iar noi ne regăsim fericirea în ei. 43. Pentru că au brațe puternice, o privire de oameni serioși, dar se topesc când ne văd cu zâmbetul pe față, ciufulite și copilăroase. 44. Iubim, pentru că iubim.Uneori fără a avea un motiv intemeiat, doar iubim și nu pentru că asta ar fi o lege, dar pentru că iubirea este o prima necesitate ce ține de foamea sufletului.. 45. Iubim bărbații pentru că femeile știu să iubească. 46. Pentru că iubim cum ne mângâie, cum ne privesc îngrijorați că nu ne place nici o rochie din garderobă. Ne plac bărbații când ne aduc floricele de pe câmp și ne le dăruie dimineața când ne trezim. 47. Pentru tot ce ne povestesc din tehnică, iar noi nu înțeleg nimic. Pentru tot ce ei să străduie să înțeleagă când le povestim de ultima colecție de pantofi. 48. Îi iubim pentru că ne ajută la călcatul hainelor și ne cuprind strâns la bucătărie când spălăm vasele. 49. Pentru că spun că le place și cea mai sărată mâncare pe care am putut-o noi face în viața noastră de bucătărese. 50. Iubim bărbaţii pentru că ne fac să ne simţim femei, avem cui dărui grijă şi dragoste. 51. Pentru că sunt jumatatea de care avem nevoie pentru a fi femei. 52. Pentru că atunci când te conduce acasă, el nu pleacă până când nu intri în apartament. 53. Îi iubim pentru că sunt niște monștri drăgălași împletiți la mijloc cu nesimtire, presurați cu puțină istețime și brodați cu putere și iscusință. 54.  Îi iubim pentru că sunt niște tauri cu coarnele îndoiete și gata mereu să facă acțiune. 55. Îi iubim pentru că sunt niște marinari care au trecut prin urgiile mării, dar sânt cei care au simțit mirosul nuferilor! 56. Maimuțele noastre jucăușe, care ne mint din ochi și ne lasă cu buzunarele inimii goale, acele cărți, pe care noi, femeile, ni le dorim atât de mult, dar când le avem, le rupem filele, ori nu le citim pentru că am uitat alfabetul bărbăției! 57.Ii iubim pentru că există și pentru ca ei ne ajută să existăm! 58. Eu știam că atunci când iubești ceva destul de mult, nu ai cum explica de ce o faci, pur și simplu o faci. Dar, probabil, pentru că ei oferă protecția pe care noi o căutăm. pentru că lângă ei putem fi fetițe mici sau putem fi femei în același timp. 59. Pentru că fără ei am fi triste, pentru că ei ne fac viața coloră și plină de surprise plăcute. 60. Nu prea avem de ales! 61. Fiind că Bărbatul e un izvor nesecat de tărie şi dragoste pură. 62. Iubim bărbaţii pentru felul lor de a fi mai "stăpâni", pentru dragostea şi grija care ne o poartă! 63. Îi iubim pentru că sunt unicele ființe care ne fac să uitam că noi, femeile, suntem puternice și că ne place să controlăm totul...doar alături de ei pământul fuge de sub picioare, iar în interior apare o senzțtie de plutire și zbor. 64. Pentru că ei inspira, motivează și de dragul lor nu ne este frică să riscam cu tot ce avem. 65. Pentru că doar ei trezesc cel mai sincer și împlinit zâmbet de femeie fericită. 66. Pentru că sunt atât de diferiți zilnic. Dacă fiecare dintre ei, ziua, este serios și influent, puternic și protector, atunci seara eliberează copilul din sine și se lasă dus de valurile femeii iubite. 67. Pentru că nu le este frică sa fie slabi alături de noi. 68. Pentru că speranțele lor se ascund în palmele noastre. 69. Pentru ca atunci când le insuflam curaj - răstoarnă munți. 70. Iubim bărbații pentru că sunt sensul vieții noastre, pentru că ei ne iubesc! 71. Iubim bărbații pentru că anume ei ne fac să ne simțim speciale și dorite. 72. Îi iubim pentru că noi suntem cele care înaintea unei întîlniri ne aranjăm cu orele pentru ca ei, până la urmă, tot dezbrăcate să ne placă. 73. Îi iubim pentru grija ce ni-o poartă chiar de nu ne sunt alături. 74. Îi iubim pentru că în îmbrățisările lor suntem în siguranță. 75. Îi iubim pentru că ne iubesc la nebunie deși spun că suntem niște imperfecte... 76. Îi iubim pentru că sunt ai noștri și îi primim și iubim mereu fiindu-le alături. 77. Sunt cei ce ne fac să ne simțim fericite. 78. Ei sunt cei cu barbă și fără bărbă, sunt cei cu mustăți și fără mustăți… dar întotdeaună cu gândul la noi, cu iubirea noastră în suflet și mereu cu griji pentru fericirea pentru noi doi. 79. Iubim bărbații pentru ochii lor plini de dragoste copilărească, dar cu inima de leu care luptă în orice moment. 80. Îi iubim pentru că au părul creț, ochii albaștri, mâinile atât de puternice și zâmbetul foarte atrăgător. 81.  Pentru că ne fac cadouri, ne duc în brațe, ne copleșesc cu sărutări și sunt așa drăguți, și îi iubim că ne sunt alături chiar și când suntem în cea mai rea isterie, ei oricum îți spun că te iubesc și te îmbrățișează. 82. Iubim bărbații pentru masculinitatea de care dau dovadă, pentru că alături de ei nu ți-e frică, în sensul direct al cuvântului, nu ai teamă de păianjeni. 83. Pentru că bărbații știu cum să ne pregătească mâncarea preferată și când trebuie să tacă dacă le gătim noi și îi întrebăm cum e? 84. Trebuie să iubim pe cineva, iar natura a creat bărbatul, deci biologie. 85. Îi iubim doar pentru că ei sunt cei ce ne asigură confortul și ne oferă acel minunat sentiment de îndeplinire- iubirea. 86. Pentru că atunci când avem nevoie să fim singure ei ne oferă uneori prea multă singurătate. 87. Îi iubim pentru că atunci când spunem să facă ce vor, atunci ei nu fac ce vor. Ne sărută pe frunte și rămâne alături. 88. Pentru cafeaua adusă dimineața în pat și pentru sărutările care ne trezesc dimineață. 89. Îi iubim pentru că mângâierile lor matinale ne fac să tresărim și să ne simțim din nou rebele, îndrăgostite și fericite. 90. Iubim bărbații fiindcă sunt drăguți, iubibili și foarte- foarte pufoși, de fapt, pur și simplu, îi iubim. 91. Pentru că de dragul lor ne trezim dimineața și pentru ei ne grăbim seara acasă. 92. Îi iubim pentru puterea lor de a te enerva și de a te liniști în același timp. Și pentru dorința lor de a ne vedea pe noi bucuroase. 93. Pentru că ne mint frumos, dar cum zic ei, doar în folosul nostru. 94. Pentru că ne iubesc și nemachiate, și ciufulite. Pentru că nu observă schimbările de look ce le facem, dar totuși o facem pentru ei. 95. Pentru că ne iubesc pe noi, imperfectele. Că sunt ceea ce noi nu putem fi. 96. Îi iubim, chiar, și pentru indiferența lor ce ține de fizicul nostrum, pentru că ei nu observă că am adăugat 559 de gr pe noi. 97. Da aici e pură matematică, noi pe ei -ei pe noi, și iată asta e dragostea frumoasă și reciprocă. 98. Bărbații sunt partenerii de viață, personajele pe care le iubim și care ne vor iubi, ei ne duc într-o poveste unde noi suntem prințesele. 99. Îi iubim pentru că ne respect, ne cheamă cu nume dragi, și ne alintă mai mult decât părinții. 100. Iubim bărbații pentru toate bunele și relele pe care le au. Pentru că alături de ei și noi ne șlefuim, ca până la urmă să ajungem un tot întreg. Iubiți-vă bărbații și ve-ți fi neapărat iubite înzecit.

101. P.S. Te iubesc, bărbate, pentru că…

foto simbol Scriu. De fapt, scriu cu gânduri. Nu folosesc niciodată cerneala. Tot ce mi-a rămas este doar penița gândului. Aceasta nimeni nu poate să ți-o fure. Dar… câteodată… gândul te lasă. Gândul este atât de rebel, de tânăr, de însetat și înfometat de creație, de parcă se satură și te părăsește. Pleacă peste orizonturi pe care nu le cunoști, iar tu nu ai puterea să-l urmezi. Pur și simplu, vă despărțiți unul de altul și atunci, începe ea - izolarea de sine. Se zice că această izolare este specifică tuturor vârstelor, atunci când vrei să faci de toate și nu reușești nimic. Atunci când toată lumea vrea să te ajute, dar nimeni nu are încredere în tine. Atunci când toți au încredere, dar nimeni nu îți inspiră speranță. Probabil toți te ajută, susțin și au încredere în tine, însă tu ești cel care nu vezi. Ești atât de izolat de eul tău, încât nu te mai găsești, regăsești în tine însuți. Această detașare de sine apare exact atunci când ți se pare că ai găsit cel mai rezistent pilon de susținere și cea mai supranaturală chemare către o viață mai bună. Și iată că mă aflu în pulberea căderii și nu mai știu cum să-mi făuresc drumul către gândul meu, cel de altădată, cel care mă inspira la creație… Aș fi putut să-l țin cu de-a sila. Să-l înlănțui în cele mai frumoase idei, să-l mint. Aș fi putut. Se zice că niciodată nu vom înțelege semnificația acestor cuvinte: ,,aș fi putut”. Căci în toate momentele vieții noastre de muritori există lucruri care s-ar fi putut întâmpla, dar nu s-au întâmplat. Scriitorul brazilian Paolo Coelho spunea că unele lucruri se pierd pentru totdeauna. Cred că și gândul meu s-a transformat într-un lucru care a fost epuizat. Pur și simplu, a dispărut. Sau m-a părăsit.

foto simbol Eh… și dacă nu vrea să se întoarcă, bată-l norocul, să fie oaspete în altă casă. Eu am să încerc să iau o măsură de profilaxie și am să renasc alte gânduri, ca pasărea Phoenix. Am să caut acordurile dintre ființa și existența mea, am să lupt pentru a ademeni alte gânduri, chiar mai bune, mai frumoase, mai producătoare. Chiar dacă unii afirmă că singurătatea este o povară grea, pentru mine ea va însemna locul sfânt al sufletului și, într-un sfârșit, mă voi regăsi pe mine însumi. Voi încerca să mă bucur de singurătatea gândurilor mele care mă vor inspira la creație. -Știi, gândul meu ce m-ai lăsat, nu contează că m-ai doborât și am căzut, important că am cules câte ceva atâta timp cât m-am ridicat. -Știi, gândul meu ce m-ai lăsat, e minunat să te redescoperi, să fii liber și să fii tu însuți. Uneori te poți simți ca o frunză purtată de vânt dar, nimeni nu a spus că viața este un lucru liniștit. Poți să te simți cel mai pierdut printre cei mai rătăciți, cel mai dezamăgit printre cei mai nefericiți. Însă, tu, nu te neliniști.  Întotdeauna există un moment în viață când poți schița un alt drum. Găsește-te. Regăsește-te. Comunică cu eul din tine. Fă-l fericit. Alimentează-ți gândurile ca să nu fugă de tine. Fii liber și simte gustul slobozeniei. Trăiește răsăritul şi apusul ființei tale.

foto simbol Cu respect, Olga Sternițchi

Poză simbol, sursa google În viață fiecare dintre noi trece prin diverse momente: dificile, frumoase, triste, memorabile... Acele frumoase și memorabile de obicei se petrec atunci când ești în cercul prietenilor, familiei. Dar cine ne susține atunci când avem nevoie, în  momente triste și dificile, când avem nevoie să fim ținuți în brațe, mângîiați și încurajați. E logic să ne gândim că persoanele care sunt omniprezenți  în toate momentele vieții, sunt părinții, dar realitatea e alta. Atunci când copiii fac primii pași în viața reală deseori părinții lipsesc pentru a-i susține. Cei ce ne sunt aproape sunt prieteni, amici sau necunoscuți. Atunci când trebuie să facem mici alegeri suntem lipsiți de sfatul părinților, aceștia punând accentul pe starea noastră materială și nu pe educație, prezență în viață. Eu sunt un copil fericit căci părinții mei, niciodată nu au plecat la muncă peste hotare, ei au lucrat acasă și ne-au fost aproape. Dar sunt o mulțime mare, care sunt lipsiți de părinți, fac alegeri bune sau rele fără știința acestora. Prietenii, gașca , strada le este adevărata casă, căci aici găsesc sprijin și un fel de dragoste. E bine când această gașcă e bună, dar când nu e... Deci e cert că fiecare dintre noi avem nevoie de sprijin, avem nevoie de sfaturi, de dojeneli și de zâmbete în cercul de familie. Căci familia ne face mai buni și mai puternici. Dar dacă știi pe cineva care are nevoie de susțienere, atunci fă-o, căci un simplu zâmbet poate fi întocmai acel balsam pentru suflet, de care are nevoie. Iar să zâmbești și să spui un cuvânt cald e plăcut și apreciat de toți. Susținere e tocmai cuvântul și acțiunea de care avem nevoie fiecare. Hai să fim mai buni și să ne susținem reciproc.

Ştiu: cândva, la miez de noapte                                           Ori la răsărit de Soare,                                                                           Stinge-mi-s-or ochii mie                                                                                                             Tot deasupra cărţii Sale.                                                                                                          (Legământ, G. Vieru)) În Republica Moldova astăzi este sărbătorită Ziua Națională a Culturii pentru al doilea an consecutiv, eveniment consacrat zilei de naștere a marelui poet al literaturii române, Mihai Eminescu.

Un geniu al poeziei noastre, un martir și un om cu suflet frumos care ne-a lăsat o comoară după trecerea sa în neființă. Dar pe lângă faptul că a fost un mare poet, Eminescu a fost și un jurnalist, un jurnalist politic. A fost un jurnalist care a luptat pentru democrație și valori general-valabile, umane. El a fost un jurnalist care pe lângă faptul că scria articole, el își educa cititorii, arătându-le valori, valori importante pentru fiecare dintre noi, care sunt valabile și astăzi. Azi de ziua lui Eminescu, toți îi vor aduce flori la un bust rece, un bust care va asculta poezii dedicate unui poet. Un poet care a devenit un geniu după moarte, un geniu care și-a revărsat poezia peste sufletele noastre, un poet ce și-a împărtășit dragostea dar și tristețea. Un amalgam de sentimente care au format cele mai frumoase poezii ale neamului. Azi ca un simplu cititor, îi aduc un omagiu și îi urez în continuare mulți cititori și pace, pace pentru sufletul zbuciumat. Azi se împlinesc 164 de ani de la nașterea marelui poet.

Mulțumesc lui Vitali Cipileaga, pentru că m-a inspirat să scriu acest articol. Viața. Dacă e să definim ce ar însemna acest cuvânt, ne-ar lua o sumedenie de clipe, minute, ore, zile... Dar, nu asta vreau să subliniez, mai degrabă oamenii din viața noastră. Și cei care ne iubesc, și cei care ne susțin, și cei care ne ajută mereu. Însă, să nu uităm și de cei care mai puțin ne plac, ne urăsc, ne dușmănesc, ne bârfesc. Să nu uităm pe nimeni. Și dacă a fost Ziua Internațională a Cuvântului Mulțumesc, eu aș dori să mai amintesc încă de un cuvânt magic, cuvântul ,,Te rog”. Ar trebui să vorbim despre aceste două buchii foarte frumos, pentru că ele se numesc magice. Dacă vrei să se întâmple ceva plăcut, Mulțumesc și Te rog te vor ajuta mereu. Este nevoie doar să le rostești cu o voce dulce, dar nu lingușitoare. (să nu confundăm lucrurile).

Mulțumește-le celor dragi că îți sunt alături. Mulțumește-le persoanelor care îți zâmbesc pe stradă. Mulțumește-le tuturor care îți oferă un sfat constructiv. Mulțumește-te, dar nu uita să lupți pentru ceva mai bun. Mulțumește-le celor care trec fără rând la spital. Mulțumește-le celor care te amăgesc la cântar în piață. Mulțumește-le șoferilor care vorbesc urât la volan. Mulțumește-le celor care nu te plac, pentru că o să te simți cel mai plăcut atunci. Vreau să mulțumesc vieții că este doar a mea, mai este încă lângă mine și sper să nu mă lase.  Vreau să mulțumesc oamenilor de lângă mine, chiar și celor care nu mă plac, pentru că datorită lor eu devin mai puternică. Vreau să mulțumesc familiei mele care mă susțin mereu. Mă bucură faptul că mă iubesc așa cum sunt eu. Cu bune, cu rele. Mulțumesc celor care m-au încurajat, chiar dacă ei nu știu că m-au ajutat cândva cuvintele lor, le mulțumesc. La capitolul acesta sunt foarte multe nume. Închei cu un citat măreț al Maicii Tereza : ,,Cuvintele afectuoase pot fi scurte și ușor de pronunțat, însă ecourile lor sunt cu adevărat nesfârșite”. Nu vă fie rușine să spuneți Mulțumesc și Te rog. Cu respect, Olga Sternițchi

Andreea Marin s-a filmat într-un spot pentru UNICEF unde vine cu mesajul Stop Violența. Vedeta de televiziune lansează un apel pentru  întreaga societate ca să se mobilizeze și să lupte contra acestui fenomen ce i-a amploare. Iacob Georgeta vizualizând spotul s-a alăturat mesajului Andreii declarând:„ Să punem capăt violenței împotriva copiilor, indiferent de vârsta acestora și de forma violenței. Nimeni nu știe ce poate să fie în sufletul copiilor când sunt palmuiți, batuți, certați, pedepsiți, puși să lucreze peste puterile lor. ” Amintim că Andreea Marin este inițiator al campaniei “Violența nu are scuză” derulată sub umbrela propriei fundații, Fundația Prețuiește Viața și un susținător și promotor voluntar al campaniei împotriva violenței domestice inițiată de AVON România. De asemenea Andreea Marin se implică activ în problemele societății, derulând diverse programe ce ajută copii, femeile și pe oricine are nevoie și ea poate ajuta. Andreea mărturisind „Cea mai frumoasă parte a corpului meu, probabil este inima”, acest fapt este demonstrat de acțiunile sale care inspiră și pe alții la fapte bună. Deci să ne mobilizăm și să spunem Stop Violenței îpotriva Copiilor.

Astăzi în cadrul unei întruniri a Bloggerilor care Apără Drepturile Omului am discutat despre personaele Hiv pozitiv. Pentru a ne oferi mai multă informație despre această problemă au fost invitați persoane ce au tangențe cu acest domeniu. Astfel, Roman Botnari care este educator la Centrul Social care lucrează cu persoanele infectate cu HIV.

El ne-a vorbit că domeniul de activitate al centrului se rezumă la a oferi consiliere juridică, psihologică și de asemenea kinoterapeutică. Centrul este dotat cu sală de calculatoare, bucătărie, sufragerie care de asemenea stau la dispoziția beneficiarilor. Beneficiarii centrului sunt persoane trimise de la Cabinetul de testare sau de la organizațiile conexe cum ar fi Viața Nouă și Credința. Aici noi îi ajutăm să se obișnuiască cu noul statut și să se învețe să trăiască mai departe. De asemenea oferă consiliere psihologică și membrilor familiilor acestora. Dar Roman ne-a explicat că foarte mulți preferă să rămână în anonimat și ascund diagnoza de familie, prieteni... Acest fapt se întâmplă din cauza fricii de a nu fi marginalizați, neînțeleși și pentru a nu fi judecați. Centrul lucrează și în domeniul informării dar și a modalităților de prevenire în localități prin diverse proiecte și societate. Pentru a cunoaște mai multă informație am discutat și cu Alexandru care a mărturisit că este HIV pozitiv de 12 ani, dar are familie, copii și duce o viață normală. Alexandru ne spune că nu înțelege de ce această boală este considerată boala sec XXI cînd sunt boli la fel de grave cum este hepatita sau tuberculoza... Ajungând la tema discriminării Alexandru ne spune că cele mai multe cazuri de discriminare a persoanelor hiv pozitive se întâlnesc în instituțiile medicale, ceea ce e alogic, fiindcă anume aceste sunt instituțiile și persoanele care ar trebui să fie informate, să ajute și să ne redee speranța de a trăi.

Alexandru ne mai mărturisește că a trecut peste depresia de a afla că este hiv pozitiv datorită familie care l-a sprijinit și persoanelor care fiind informate l-au ajutat. Acum și el lucrează într-o organizație care ajută astfel de persoane și la necesitate povestește despre viața sa pentru a încuraja dar și a anula stereotipurile. Referindu-ne la discriminare și la dreptul persoanelor de a rămâne în anonimat Alexandru ne spune că medicii de exemplu ca și alți lucrători din sfera serviciilor ar trebuie să aibă o atitudine responsabilă și să fie echipați. Astfel, indiferent de pacient și de bolile acestuia să aibă aceeași atitudine. Acest lucru se referă și la persoanele care lucrează în domeniul serviciilor de exemplu cosmetologice, manichiură... Pentru a mai cunoaște mai multe detalii am discutat și Olga Rainoveanu care lucrează la Asociația Credința dar și este membru Gender-Doc M și Amnestey International. Olga lucrează cu reprezentanții comunității LGBT care reprezintă un grup cu risc sporit de infectare.  De asemenea este un grup vulnerabil căruia îi vine mai greu să accepte și să trăiască cu acestă stigmă de a fi infectat HIV. Ea ne spune că deseori băieții care sunt infectați dar și fiind homosexuali afirmă că mai ușor este să se sinucidă decât să trăiască cu două stigme în același timp. Căci dacă cunoaștem mai multe detalii despre persoanele HIV pozitive înțelegem că ele sunt persoane care necesită ajutorul nostru. Ele trebuie înțelese, acceptate și să avem un comportament adecvat. Fiindcă viața e complexă sunt situații și destine diverse. Pentru a afla dacă sunteți infectați cu HIV vă puteți testa gratuit și anonim la Spitalul Dermatologic și de Boli Comunicabile.

Femeia este acea care la un moment dat devine mamă. Dar acum femeia și viitoarea mamă poate să aleagă timpul în care să devină mamă. Deseori din imprudență sau alte motive mai puțin fericite, o femeie este însărcinată. Ueori însă din nedorința de a avea un copil femeia poate recurge la avort.

sursa google.md Avortul este întreruperea forțată a unei sarcini. Acest fapt are unele efecte dăunătoare asupra sănătății fizice și mintale a femeii. Dar aici survine întrebarea este bine să faci un avort? Nu există un răspuns corect la această întrebare, fiecare dintre noi avem propriile opinii și viziuni referitor la această întrebare delicată. Dar indiferent dacă o femeie păstrează copilul sau nu, ea este sfătuită de ginecolog cum e cel mai bine să procedeze, în dependența de dorința viitoarei mame. Unii medici dar și o parte a societății consideră avortul ca fiind ceva urît egalat cu omuciderea. Totuși eu cred că sunt situații cînd un avort este preferabil. Această situați este atunci cînd trebuie de salvat una dintre vieți a mamei sau a copilului, atunci cînd se depistează că copilul are un handicap... Dar fiecare situație este un studiu de caz și nu putem spune ce e mai bine sau nu. Tinere femei preferă avortul pentru a nu-și face de rușine familia, sau fiindcă nu au cu ce să crească copilul, sau fiindcă este un copil nedorit de tatăl acestuia, și cu părere de rău unele mame sugerează această metodă fiicelor ca o metodă de a se debarasa de un copil nedorit. Aș spune că avortul nu este preferabil și doar în cazuri excepționale să fie acceptat. De ce? Simplu fiindcă să fii mamă este un dar divin, iar avortul are urmări grave. Una dintre cele mai grave este neputința de a avea copii pe viitor, iar alta este faptul că mereu vei trăi cu acest fapt. Doar nu știi poate ucizi un geniu. Și da cred că este corect să spui că ucizi căci din moment ce concepi un copil, el deja are viață, nu te poți liniști cu gîndul că este doar un embrion, sau o adunătură de celule. Ceea ce ar fi foarte bine, este ca ginecologii să fie prietenii femei și să-i explice riscurile la care se expune cînd face această alegere destul de dificilă. Iar fetele să primească o educație în familie care să le permită să facă alegerea corectă, căci toți suntem oameni și toți greșim, iar un copil nu este o greșeală. În ciuda explicației că este un copil din flori, el la sigur nu e din flori, dar are și un tată.

Dumitru Bălan, cu numele său de scenă G-bad este student la ULIM, Limbi Străine. Cântă hip-hop, găteşte singur şi îi place să fie un gentelman adevărat. Face parte din formaţia TFB şi doreşte să promoveze muzica pe care o cântă, pentru că în ea se regăseşte cel mai bine. - G-bad, descifrează, te rog, ce înseamnă TFB? - TFB reprezintă iniţialele numelui nostru de familie - The Family B. Formaţia am înfiinţat-o împreună cu cei doi fraţi ai mei. Am ales acest nume al trupei din simplu motiv că este uşor de reţinut şi sună mai comercial.

- În prezent îţi faci studiile la ULIM, facultatea de Limbi Străine? Ai fi putut merge şi la Arte.  - Am ales limbi străine, pentru că e bine să cunoşti ceva în plus. Se ştie doar: câte limbi cunoşti, de-atâtea ori eşti om. Consider că pentru mine cunoaşterea limbii engleze va fi o cheiţă fermecată, care îmi va deschide mai multe uşi în muzică şi show-biss. - Despre cei care cântă hip-hop se zice că fumează, se droghează, consumă băuturi alcoolice. Tu eşti altfel. Doreşti să demonstrezi contrariul? -Noi dacă cântăm ,,banii cumpără dragostea,, asta nu înseamnă că este adevărat. Pavel Stratan cântă că bea de mic, de la grădiţă, ceea ce nu înseamnă că într-adevăr este aşa. Noi, cântăreţii, suntem toţi actori în muzică. Oamenii au o părere greşită referitor la cei care cântă hip-hop.

-De unde ai această pasiune pentru muzică? - Pasiunea pentru muzică o am încă de mic. Dar să mă ocup serios de muzică am început din 2008, atunci când ne-am lansat şi primul nostru album ,,The Beginnings”, de 18 piese. -Despre ce cântați în piesele voastre?  -Tema principală care se regăseşte în piesele noastre este viaţa de club. Pe lângă aceasta sunt prezente şi teme precum: banii, dragostea, sexul, politica, fetele bune şi rele. Abordăm aceste teme, fiindcă le considerăm principale în viaţa unui om. De exemplu, cu banii sau dragostea orice om s-a întâlnit măcar o singura dată în viaţă. Sunt mereu actuale. -Aţi lansat deja un album, cine vă finanţează, pentru că, presupun, este vorba de-o sumă mare de bani? -Aşa este. Să lansezi un album la noi în Moldova este foarte dificil. Dacă nu ai bani şi relaţii, atunci cariera ta se duce de râpă împreună cu talentul tău. Singurii oamneni care ne-au ajutat la lansarea acelui album au fost părinţii noştri şi le mulţumim foarte mult că ne-au susţinut. În prezent pregătim şi al doilea album. Sperăm să găsim pe cineva care să ne finanţeze. -Între o sumă mare de bani sau o carieră de succes, ce-ai alege? -Banii câteodată n-au nici o valoare. Ce poate fi mai scump decât cei care îţi ascultă piesele şi le fredonează odată cu tine la concert. Astfel de emoţii nu le poţi cumpăra cu bani. Vrem să arătăm lumii că există şi în Moldova tineri talentaţi care merită să fie promovaţi. Nu contează cât faci, ci ceea ce faci şi cum faci. Ca actori în muzică, visăm să avem filmul nostru care va schimba ceva în regia moldovenească a muzicii. Dorim să promovăm muzica hip-hop şi sper să ne reuşească.                          

Vă vorbeam într-un articol mai vechi despre feminitatea din sec.XXI. Păi, e cam pe cale de dispariție. Am încercat prin fotografie să redau cât de frumoase sunt femeile femenine. Femei în rochițe colorate, cu zâmbet larg și cu bună dispoziție. Domnișoare care, dacă o să le oferi locul în transport, o să vă mulțumească dulce. :))



Corina Lebedinscaia, fotograf amator



Elena Tăvăluc, balerină



Emilia Budeanu, campioană mondială la lupte libere



Elena Burdiniuc, viitoarea profesoară Cu respect, Olga Sternițchi Foto: Olga Sternițchi

Este cea care a cucerit medalia de aur la Campionatul Mondial de Lupte, tineret (U-20), Bulgaria. Avea vârsta de 10 ani când a făcut primul pas în lumea sportului. Iar de atunci îi este ca un stil de viață. De ce ales sportul și cum e să fii sportiv de performanță în Republica Moldova, aflați din interviul cu campioana mondială la lupte libere, Emilia Budeanu.  Cum se simte un moldovean când i-a medalia de aur la un Campionat Mondial? Aș putea spune doar mândru. Te simți împlinit, pentru că ai răsplată pentru tot efortul depus de mulți ani. Chiar dacă am luat aurul mă simt același om, nici nu mă simt mare ,,vedetă,,. Adică nu mă gândesc că am terminat aici și gata, nu mai am nimic de făcut. Mă voi antrena în același ritm cum am făcut-o până acum. În finala probei cu  Erin Simone Golston, concurenta ta din SUA, în prima repriză pierdeai cu scorul  2-7, ce te-a făcut să revii și să câștigi? La ce te gândeai în acel moment? Când am ieșit în finală cu americanca, nu eram deloc încrezută în forțele proprii. Iar după prima repriză, după ce am văzut că pierd, am zis: ,,gata, până aici a fost lupta mea”. Însă, cu părere de bine, antrenorul, Petru Marta, m-a încurajat foarte mult. Mi-a zis că eu sunt cea mai bună și că pot învinge. Păi, la ce mă puteam gândi atunci. Am zis că am muncit prea mult că să ajung aici și să pierd. Iar în a 2-a repriză am dat ,, bătaie”.

 De unde vine pasiunea asta pentru lupte libere, ai pe cineva în familie în acest domeniu? Cum au reacționat părinții de la început știind că fiica lor va merge la antrenamente dure în loc să stea în fața oglinzii să se machieze? Da, am pe cineva din familia mea care este sportiv. Este tatăl meu, cel care m-a condus prin labirintul sportiv. La început nu știam nimic despre luptele libere, dar l-am ascultat pe tatăl meu și am devenit ceea ce sunt. Îi mulțumesc că are răbdare cu mine.   Pentru succesul înregistrat vei primi din partea Ministerului Tineretului şi Sportului un premiu unic în valoare de 30 de mii de lei şi o bursă lunară de 6 mii de lei, pe durata unui an calendaristic, ce vei face cu banii? Cu acești bani voi încerca să-mi acopăr cheltuielile de zi, să trăiesc, să cumpăr echipament și să mai pot merge pe viitor și la alte concursuri modiale și europene. Până acum am primit bursa lunară de 3 mii de lei pentru medalia de bronz de la Campionatul European 2012. Din acești bani mi-am asigurat și plecarea la campionatul din acest an. Pentru că dacă nu-i aveam, nu plecam.  Crezi că la noi în țară sunt susținuți tinerii- sportivi cu echipament, cu săli pentru antrenamente... pentru a se pregăti pentru asemenea concursuri internaționale? Moldova, în ce constă treapta financiară, este foarte slabă, iar din cauza asta statul nu prea investește în sport. Plecăm meru din banii noștri, echipamentul sportiv tot din banii noștri îl procurăm. Uneori ne mai oferă și statul echipament, dar niciodată nu am avut mărimea mea. Anul acesta doar chipiul era bun pentru mine. Săli de antrenament sunt, dar în stare grav avariate, trebuie reparate. Nu avem nici aparate de forță. Muncim cu ceea ce avem, deși avem foarte puțin.

 La ce nivel este industria sportivă moldovenească, este în creștere acesta sau dimpotrivă? Dacă e să spun părerea mea, atunci în descreștere. Sportivii de performanță ,,fug” din țară acolo unde este apreciat sportul la nivel înalt, acolo unde este un sport corect, dar nu furat. La noi uneori nu este sport de performanță, dar business. Și asta pentru că nu se duce la concursuri, campionate, olimpiade cel care într-adevăr are șansa de a câștiga și are potențial, dar merg cei care au bani și nu au nevoie de investiții.  Ce sfaturi dai celor care sunt pe cale de a renunța la visele lor, dar au în interior un mic campion, celor care vor să se antreneze și nu au unde, celor care vor să meargă la un campionat, dar nu au bani? Pot să ofer sfatul care este motto-ul meu: ,,dacă ai pierdut mergi mai departe, prin greutăți spre mari rezultate, pentru că totul e în mâinele tale”. Să aibă speranța să lupte pentru un viitor mai bun și o viață frumoasă. Echipa SportBusiness îți urează success și noi performanțe în viitorul apropiat. Te mai așteptăm acasă cu medalii. Interviu realizat de Olga Sternițchi

Dumitru Rău- tânăr și neliniștit?... nu, este un tânăr carismatic. Atuul lui se află într-un creion simplu, care îi este muză de creare a perfecțiunii. De mic, de când se ține minte, a fost cu ,,pensula” printre degete ca să deseneze, orice ar fi, el așternea pe hârtie. Crede că de la mama sa se trage pasiunea: ,,Mă lăsa cu creionul în mână și cu foaia pe masă când avea ea de lucru.. să am ocupatie... și iată-mă cu o pasiune.” Nu este cert dacă o să continue, dar cum spune el: ,, E mai bine să te limitezi uneori doar la statutul de hobby. Dacă continui, atunci oamenii vor căuta întotdeauna să vadă perfecțiunea în lucrările tale... Însă dacă ești un Amator, care nu a facut lecții de desen niciodată, atunci e mai ușor.” Este îndrăgostit de provocări, de aceea dacă s-ar pune cu de-a sila tot ar putea desena și ar avea inspirație. Muza nu o așteaptă, pentru că a lui este ascultătoare.... vine când trebuie și când nu trebuie :). În viitor vrea să încerce street-art-ul, desenele 3D, desenele ilusion și desenele HD. Pentru cei care au aceeași pasiune ca el, îi sfătuie să privească în jur, cu siguranță vor găsi ceva ce merită așternut pe hârtie. În continuare vă prezint câteva lucrări de-a lui Dumitru. Acestea le-a realizat când a avut inspirație, când nu a avut-o, dacă a văzut o persoană deosebită, când i s-a cerut să deseneze, în timpul lecțiilor când nu-l vede profesorul sau, pur și simplu, când e timpul mai urât afară.

Desen de Dumitru Rău

Desen de Dumitru Rău

Desen de Dumitru Rău

Desen de Dumitru Rău

Desen de Dumitru Rău

Desen de Dumitru Rău Îi urez succes și inspirație în continuare acestui mic artist în devenire. Cu respect, Olga Sternițchi