1. Ce înseamnă cartea și lectura pentru Arcadie Suceveanu?

Pentru un scriitor, cărțile și lecturile nu sunt doar „o dulce zăbavă”, ele sunt materia primă din care acesta își extrage viața, ideile,  energiile. Toate zilele vieții mele sunt (între)țesute cu cărți, în afara lor existența mea pur și simplu nu ar avea nici un rost. Nu trece nici o zi lăsată de la Domnul fără lecturi mai mari sau mai mici, mai superficiale sau mai profunde. În fiecare seară, chiar și atunci când se întâmplă să mă întorc acasă la ore târzii,  lumina din camera mea nu se stinge până nu citesc măcar ceva – o pagină de revistă, câteva fragmente dintr-o carte, pagini de manuscris etc.

Trăim sub zodia urgenţelor şi a senzaţionalului, în caruselul delirant al evenimentelor cotidiene. Cartea, literatura, lecturile îşi află tot mai greu locul în această lume grăbită şi înrobită de materialitate. Totuşi, vreau să-mi păstrez optimismul, încercând să-mi întăresc convingerea că ceea ce întruchipează înțelepciunea și sublimul existenţial, ceea ce conţine atât de necesara doză de trăire artistică și imaginar luminos – cartea, fie în forma ei clasică, materială, fie în formă digitală sau electronică – are şanse de supravieţuire, nu poate să dispară în marasmul cotidian, în amnezia socială. În acest sens, Saloanele și târgurile de carte, Festivalul cărții și al lecturii, așa cum se prezintă cel de la actuala ediție, constitiue o probă reconfortantă și revelatoare.

Cum să nu ne bucurăm? Cărțile ne fac bine, ne asigură doza necesară de informație, de „voluptate intelectuală”, și doar cu ele supraviețuim.

 

2. Care sunt cărțile care au un loc aparte în sufletul și inima d-stră?

La vârsta pe care o am, sunt multe.  Mi-ar fi greu să le nominalizez, acum și aici. Pentru a da câteva nume, însă, voi spune că nu încetează să mă fascineze proza lui Hemingway, a lui Sadoveanu, Llosa, Ecco, Petru Dumitriu (în special, Cronica de familie), Buzzati, Eugen Barbu (Groapa, Principele), Cărtărescu, Fănuș Neagu (nuvelele, îndeosebi); revin foarte des la dramaturgia lui Caragiale, Sorescu, Vișniec; citesc cu un deosebit interes profesional și cu multă savoare de lector împătimit critica literară și eseistica lui Manolescu, Simion, Alex Ștefănescu, Eugen Lungu, Ion Pop, Eugen Negrici, Al. Cistelecan, Marta Petreu; prețuiesc mult  poezia lui Stănescu, Mazilescu, Mălăncioiu, Ursachi, Galaicu-Păun, Ion Mureșan, Teo Chiriac, Nichita Danilov, Lucian Vasiliu, George Vulturescu, Nicolae Popa… Cărțile acestor, dar și ale altor (mulți!) scriitori își au un loc cât se poate de sigur în „palimpsestul” inimii mele…