Aproximativ 15 la sută dintre elevii cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani fumează. Acest lucru îl arată datele unui studiu al Centrului Naţional Ştiinţifico–Practic de Medicină Preventivă. Din numărul total de respondenţi, 43 la sută au menţionat că au încercat să fumeze, iar 46 la sută au avut această experienţă până a atinge vârsta de zece ani. Potrivit experţilor în domeniu, cauzele principale care-i motivează pe tineri să înceapă fumatul este consumul de tutun de către membrii familiilor din care provin şi accesul liber la produsele de tutungerie. Alte cauze sunt expunerea tinerilor la publicitatea profumat, precum şi percepţia formată în rândul tinerilor că „a fuma este normal” sau „la modă”. Nu mai puţin important este şi fumatul pasiv, atunci când nefumătorii inspiră fumul de tutun, aflându-se în localurile în care se fumează. Fumul de ţigară răspândit în încăperi este de câteva ori mai toxic, decât cel inhalat. Statisticile mondiale arată că, la nivel global, numărul tinerilor care fumează este în continuă creştere, această situaţie fiind caracteristică şi pentru ţara noastră. Pe data de 31 mai, a fost marcată Ziua mondială fără tutun. În acest an, evenimentul s-a desfăşurat sub genericul „Tinereţe liberă de tutun”. Scopul acesteia este de a preveni fumatul în rândul tinerilor prin promovarea unui mod de viaţă sănătos şi prin interzicerea publicităţii produselor de tutungerie. Fumatul pasiv creşte riscul de cancer Fumul de ţigară conţine substanţe ce favorizează apariţia tumorilor maligne. Peste 90 la sută din persoanele bolnave de cancer pulmonar sunt fumătoare. Mai grav este că toate substanţele conţinute în fumul de ţigară sunt prezente nu numai la fumători în organism, dar au fost detectate şi în organismul fumătorilor pasivi. Expunerea la fumul de ţigară creşte cu 25% riscurile de cancer pulmonar, cu 10% riscul unei boli cardiace. Fumatul pasiv este un factor de risc pentru cancerul de sân, col uterin, tiroidă, tumori craniene sau leucemie. În plus, cu cât expunerea la fum este mai prelungită, cu atât concentraţia substanţelor creşte în anumite organe (creier, plămâni, ovare), în sânge, urină. Copiii fumătorilor se îmbolnăvesc frecvent S-a constatat că nou-născuţii fumătoarelor au adesea o greutate mai mică la naştere decât media acceptabilă, adică în jur de 2500 grame, iar greutatea va fi cu atât mai mică faţă de cea normală, cu cât femeia însărcinată fumează mai mult. De altfel, rata mortalităţii copiilor în ultimele zile ale sarcinii sau în primele zile după naştere este mai ridicată în cazul mamelor fumătoare decât în cazul mamelor nefumătoare. Din motive necunoscute, probabilitatea morţii subite a sugarului este strâns legată de consumul de tutun al mamei. Copiii de vârstă fragedă care au părinţi fumători suferă mai frecvent de bronşite acute decât cei ai căror părinţi nu au această deprindere dăunătoare. La copiii şi adolescenţii de la vârsta de 5 ani la 16 ani, care respiră în mod constant fum de ţigară, se pot observa diverse forme de iritare a căilor respiratorii: tuse, expectoraţii. Bronşitele se cronicizează, riscul de a face infecţii respiratorii este de 3 ori mai mare faţă de copiii care locuiesc într-un mediu lipsit de fumul de ţigară. Aceşti copii suferă în mod frecvent de repetate inflamaţii ale canalului auditiv şi amigdalite.