Interviu cu Svetlana CIOBANU,  directorul Centrului Regional de Dezvoltare Durabilă Au trecut deja trei luni de la lansarea proiectului „In­teg­ritate şi transparenţă în administraţia publică locală”, finanţat de Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului şi ad­mi­nsitrat de USAID în cadrul Programului „Consolidarea capacităţii de monitorizare a societăţii civile din Moldova” implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţio­nală (AED). Atunci, pentru prima dată s-a declarat sus şi tare: „Bugetele locale nu vor mai fi o necunsocută”.  Nu vor mai fi o necunoscută, pentru că autorii proiectului respectiv şi-au propus să influenţeze autorităţile publi­ce locale, să le facă să fie mai deschise, să înţeleagă că succesul proiecţiei şi rea­lizării unui buget depinde, în mare parte, şi de partici­pa­rea cetăţenească. Deşi încă nu e toamnă, am putea să începem să numărăm bobocii - împreună cu Svetlana CIOBANU,  di­rec­torul Centrului Regio­nal de Dezvoltare Durabilă, in­s­tituţia ce desfăşoară acti­vi­tă­ţile proiectului „Integritate şi transparenţă în ad­- mi­nistraţia publică locală”. La ce etapă aţi ajuns, doamnă Ciobanu, în im­plementarea proiectului? Sîntem la etapa de con­sul­tare a comunităţii prin re­p­rezentanţii săi: autorităţile publice locale, consilierii lo­cali, reprezentanţii ONG-uri­lor, ai mediului de afaceri şi ai instituţiilor publice, cum ar fi biblioteci, grădiniţe, licee, şcoli etc., adică cele care de­pind de bugetul local. Să înţeleg că e a doua etapă. Prima a fost… Prima a fost influenţarea autorităţilor  publice locale în vederea conştientizării de căt­re ele a faptului că trebuie să fie mai deschise, să do­rească să consulte cetăţenii la proiecţia bugetară. Or, pî­nă acum exista un stereotip, un şablon – proiectele de bu­get se elaborau de un grup foarte restrîns de persoane şi, foarte sporadic, erau con­sultate instituţiile bugetare. Foarte sporadic. Sîntem sa­tis­făcuţi că ne-a reuşit ceea ce ne-am propus. Am ob­ser­vat că oamenii, inclusiv con­ducătorii de instituţii, înţeleg că, din moment ce bugetele sînt superaustere, ei trebuie să dea din coate, să pună min­­­tea la contribuţie şi să caute surse adiţionale, fon­duri extrabugetare şi să atra­gă prin proiecte şi programe diferite finanţări. Şi pun mintea la contri­buţie? Bineînţeles. Am examinat şi am stabilit că există mai multe posibilităţi. Chiar re­cent a fost lansată iniţiativa de susţinere a celor care vin cu bani din afara ţării. Ei aco­lo lucrează, îşi fac nişte eco­nomii care ar putea să le in­vestească în crearea unor servicii pe care nu le are Un­gheniul sau o altă localitate la ora actuală, dar de care e nevoie. Cred că aceşti oa­meni ar putea fi interesaţi prin anumite facilităţi pe care le-ar oferi primăriile prin de­cizii adoptate în uninimitate de către consiliile locale.  O al­tă modalitate e să fim cu ochiul pe finanţatori: ce fi­nan­ţează ei acum. Mai exis­tă, pentru oraşul Ungheni, şi programul de granturi mici al Fundaţiei comunitare. E şi asta o sur­să, modestă la în­ceput, dar e o sursă impor­tan­tă. Toate aceste lucruri, bă­nuiesc, le-aţi discutat în cadrul unor seminare, me­se rotunde. Exact, pînă în prezent am organizat 11 mese rotunde la Ungheni, Corneşti, Cornova şi Mănoileşti. Pe ultima sută de metri ne-am canalizat efor­turile la Consiliul raional. Prin dispoziţia preşedintelui a fost stabilit deja un  grup de lucru cu reprezentanţi ai Consiliului raional, ai apa­ra­tului preşedintelui, ai institu­ţiilor publice, ai societăţii ci­vi­le, care vor examina şi vor expertiza propunerile la nivel de prognoză de buget. Adică, vor stabili care sînt problemele prioritare ce tre­buie finanţate. Ce va urma? Dezbateri publice asupra proiectului la toate etapele de elaborare. Este important că, concomitent, lucrăm asup­­­ra unui ghid care vizează, capitol cu capitol, aceste eta­pe, ca omul să cunoască un­de se poate implica, unde poate veni cu o iniţiaitvă, un­de poate proiecta ceva, ast­fel ca la anul viitor să fie mai bine gestionaţi banii publici. Acest ghid va fi cu ade­vărat un îndrumar pentru toate primăriile raionului. În vom face într-un tiraj care să răspundă nevoilor raionuliui. Vom încerca să replicăm această experienţă şi în alte raioane. Să dea Domnul să reu­şiţi, iar noi vom continua să fim cu ochii pe dum­nea­voastră, dar şi alături de dumneavoastră, pentru ca un număr cît mai mare de persoane să înţeleagă că trebuie să se implice, că numai împreună pot solu­ţiona multe probleme şi, de ce nu, să-şi facă un vii­tor mai bun. Lucia Bacalu