Ziarul "Expresul de Ungheni"

Zeci de ungheneni, dar şi buni creştini din raioanele Călăraşi, Nisporeni şi Hînceşti s-au adunat, pe 29 aprilie, în Piaţa Independenţei din Ungheni pentru a-şi exprima bucuria cu prilejul Învierii Domnului. 

Astfel, în premieră, Episcopia de Ungheni şiNisporeni, în parteneriat cu Secţia culturăUngheni, a organizat Festivalul de cîntece şi tradiţii pascale „Hristos a înviat!”. 27 de colective corale, formaţii artistice, meşteri populari din raioanele Ungheni, Nisporeni, Hînceşti şi Călăraşi au participat la eveniment. 

Au răsunat numeroase cîntece care l-au slăvit pe Hristos şi au anunţat Învierea Lui.

În piaţă a fost vernisată şi o expoziţie de ouă încrustate, cozonaci, icoane – tot ce utilizează creştinul în ziua Învierii.

Alături de creştini s-a aflat şi un impreisonant sobor de preoţi în frunte cu Episcopul de Ungheni şi Nisporeni PS Petru.

În după amiaza zilei de 27 aprilie, Primăria Ungheni a organizat o mare sărbătoare la podul peste Prut, proiectat de inginerul francez Gustave Eiffel şi inaugurat cu exact 135 de ani în urmă.

La eveniment a participat Ambasadorul Franţei în Republica Moldova, Excelenţa Sa Gerard Guillonneau, şeful Oficiului consular din Ungheni, Petre Liţiu, oficialităţi locale.

A fost instituit şi un premiu special, numit “Premiul Eiffel”, acesta fiind decernat lui Philippe Chaudier, om de afaceri francez stabilit cu traiul la Ungheni de aproape zece ani, cetăţean de onoare al oraşului Ungheni.

Sărbătoarea a culminat cu o plimbare pe podul Eiffel şi degustarea unui tort gigant, de aproape 20 de kilograme, avînd forma podului Eiffel de la Ungheni.

Podul Eiffel – așa se va numi de azi înainte podul feroviar ce leagă cele două maluri de Prut între orașul Ungheni, Republica Moldova și comuna Ungheni, județul Iași, România. O decizie în acest sens a fost adoptată azi, 20 aprilie 2012, în cadrul Ședinței Consiliului orășenesc Ungheni. Aceasta se întîmplă cu doar o zi înainte ca acesta să împlinească 135 de ani de la inaugurarea oficială.

Podul a fost proiectat de nimeni altul decît de renumitul inginer francez Gustave Eiffel, care fusese invitat la Ungheni de către Direcţia căilor ferate din Basarabia.

Proiectul de racordare a reţelelor de gaze naturaleUngheni-Iaşi va fi declarat, în perioada imediat următoare, ca fiind un proiect de interes naţional. Declarația aparține premierului Vlad Filat.

„Sper că aceeași decizie o vor lua şi colegii de la Bucureşti. Asta presupune o cu totul altă abordare în implementarea acestui proiect. Asta înseamnă o implicare plenară a autorităţilor statului în construcţia acestui gazoduct la nivel de monitorizare, finanţare etc”, a declarat Filat la Europa Liberă.

Premierul a precizat că nu există suficienți bani pentru a duce la bun sfârșit acest proiect. „Nu avem probleme la acest capitol, cel puţin, din partea noastră. În luna mai urmează să fie finalizat proiectul şi în baza proiectului urmează să lansăm oferta tender pentru cei care vor executa lucrările la acest proiect”, a adăugat Filat.

Lucrările de construcție a gazoductului Ungheni – Iași vor începe în vara acestui an. Anterior, prim-ministrul a dat asigurări că, până la sfârşitul anului, lucrările vor fi finisate.

Gazoductul va conecta sistemul de gazificare de pe cele două maluri ale Prutului și va permite livrarea de gaze în ambele direcții. Astfel, din 2013, Republica Moldova va importa gaze naturale și din România.

Valoarea totală a proiectului privind construcția gazoductului Ungheni – Iași este de 20 de milioane de euro, bani oferiți de Comisia Europeană. Conform memorandumului semnat recent de guvernele de la Chişinău şi Bucureşti, 9 milioane de euro vor fi acordate Republicii Moldova și 11 – României.

Sursa: jurnal.md

De la o vreme, mă tot întreb: unde-i opoziţia?Opoziţia noastră falnică, ce a declarat sus şi tare – la Chişinău, bineînţeles – nesupunere civică. Aşteptam să văd nesupunerea şi în afara Chişinăului: pe laUngheni, Călăraşi sau Nisporeni. Cu ce s-o fi mîncînd oare această nesupunere civică? Am urmărit îndeaproape comportamentul ei, adică al opoziţiei comuniste. Slavă Domnului, avem comunişti destui în cele trei consilii raionale.

Cu excepţia unor ieşiri haioase şi mimări de mare supărare, nimic altceva nu am observat. La Ungheni, am asistat la un spectacol de prost gust, pe care nimeni, de altfel, nu l-a luat în serios. Un reprezentant al PCRM, fost deputat în Parlament, acum consilier raional, a ieşit la tribună, în cadrul unei şedinţe a Consiliului raional, pentru a citi o declaraţie de nesupunere civică. De fapt, era o declaraţie, transmisă, se pare, de la centru, tuturor tovarăşilor din teritoriu. Aceştia trebuiau doar să schimbe cîteva cuvinte, pentru a o ajusta.

În elanul său, acel comunsit înflăcărat a uitat să schimbe cuvintele „Noi, locuitorii oraşului….” pe „Noi, locuitoriii raionului….”. Mai mult decît atît, fiind întrebat de ce vorbeşte în numele tuturor, s-a cam bîlbîit. Nimeni nu l-a rugat să vorbească, de exemplu, în numele meu.

Şi, pentru că tot veni vorba despre susţinerea masivă a comuniştilor de către popor, voi aduce un argument „forte” în favoarea acestor afirmaţii ale tovarăşilor. Nu demult, mi-a nimerit în mînă un număr al ziarului „Comunistul”. Îl deschid şi ce să văd? Jumătate de pagină dedicată unghenenilor care nu mai pot de dragul lor. Să vedeţi ce declaraţii fac aceştia!

S-ar putea să vă întrebaţi cine-s aceştia? Simplu. „O femeie în gri, o femeie în broboadă florată, un tînăr ce a votat AIE”.

Aşa îi recomandă comuniştii, de parcă oamenii respectivi nu ar avea nume. Dar poate că nu au? Poate că sînt nişte umbre? Sau năluci ale comunismului?

Iată toată opoziţia de care au dat dovadă, pînă în prezent, tovarăşii la Ungheni cel puţin. Nu prea i-am văzut să fie fermi, tăioşi în replici. Stau ca nişte mieluşei. Sau, mai degrabă, ca nişte căţei aşteptînd să li se arunce osul. De către cine? Bineînţeles de către cei ce au pîinea şi cuţitul în mînă, mulţi dintre ei, pînă mai ieri, tot comunişti sau pe lîngă comunişti. Cu adevărat, neştiute sînt căile Domnului.

Primele oase au şi fost promise, iar cîte unul chiar l-a şi primit. Bunăoară, sub forma unui contract de muncă pentru soţie, mamă, frate, soră. Ce nu faci pentru cei apropiaţi?

Avem o shtire pentru toti acei care intrau pe acest blog shi ashteptau sa-l vada reinnoit. In tot acest timp am lucrat asupra portalului de shtiri al expresului. In sfirshit, el a fost lansat shi il puteti accesa pe adresa: www.expresul.com. Speram sa ne fiti alaturi, oriunde nu v-ati afla. Lectura placuta

Au cerut din nou semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontieră Locuitorii a două sate din raionul Ungheni, situate pe ma­lul Prutului: Valea Mare şi Petreşti, s-au adunat duminică, pentru a cere Guvernului urgentarea semnării Convenţiei privind micul trafic de frontieră. Acest eveniment se înscrie într-o ac­ţi­une mai amplă, organizată simultan de Partidul Liberal Democrat în 30 localităţi din R.Moldova, situate la frontiera cu România. La întrunirile respective au participat şi membri marcanţi ai formaţiunii respective. La Petreşti a fost prezent prim-vice­pre­şedintele Partidului Liberal Democrat, Mihai Godea, ori­gi­- ­­nar din satul Pîrliţa, Ungheni. La Valea Mare s-a deplasat Tu­dor Deliu, coordonator pentru raionul Ungheni. O acţiune si­mi­lară va avea loc, săptămîna viitoare, şi la Sculeni. Dacă această convenţie ar fi semnată, toţi cetăţenii care locuiesc pe o rază cuprinsă între 30 şi 50 km de la hotarul de pe Prut ar putea călători în România pe o distanţă similară, fără vize şi paşapoarte.

De Cornova veţi mai auzi Declaraţia îi aparţine Zinaidei Popa, profesoară de geografie la Gimnaziul din Cornova, preşedinte al unei organizaţii neguvernamentale din localitate. Dînsa susţine că aici există o bună înţelegere între primarul Constantin Mitică, care e deja la al patrulea mandat, şi societatea civilă. „Avem idei de proiect foarte interesante şi sperăm să reuşim”, a remarcat profesoara. Printre acestea se numără reabilitarea terenului sportiv al gimnaziului – un proiect comun al tuturor celor trei ONG-uri din localitate. De asemenea, aici se doreşte deschiderea unui Centru pentru elevii dotaţi de la Cornova şi Năpădeni. „Avem foarte mulţi elevi deştepţi, dar care nu pot să se manifeste din cauza lipsei literaturii necesare”, a subliniat Zinaida Popa. La Cornova activează de ceva timp un Centru pentru tineri cu patru calculatoare performante care sînt conectate şi la internet.

Holul bilbiotecii transformat în sală de expoziţii O tînără ungheneancă, foarte talentată, discipola profesoarei Diana Viziru de la Şcoala de arte plastice din Ungheni, Alexandra Butnaru, şi-a vernisat expoziţia personală „Lumea în viziunea mea” în holul Bibliotecii publice „Dimitrie Cante­mir”. Astfel, toţi cei ce păşesc pragul acestei instituţii au posibilitatea să admire 18 din lucrările de grafică ale pictoriţei. „Ne dorim să promovăm tinerele talente din Ungheni şi, în mod special, de la Şcoala de arte plastice. În acest sens, avem o înţelegere cu directoarea şcolii respective, Raisa Cojo­caru”, a declarat pentru „Expresul de Ungheni”, Victoria Bernic, directorul bibliotecii. Pentru aceasta au fost create toate condiţiile necesare, inclusiv iluminarea artificială, graţie unor oameni de afaceri: Valeriu Toporeţ, directorul SRL „Ang­strom”, şi Vasile Bînzaru, directorul SRL „BNV”. O contirbuţie substanţială au adus-o şi părinţii Alexandrei Butnaru. Holul bibliotecii va deveni o sală de expoziţii permanentă.

Semne bune pentru o roadă bogată Potrivit lui Anatol Arhire, vicepreşedintele raionului responsabil de agricultură, în acest an se prevede o roadă de grîu foarte bună. Pe unele cîmpuri roada se estimează la 4,5-4,7 tone per hectar, dacă nu vom avea parte de calamităţi naturale. Anatol Arhire a adus drept exemplu terenurile agricole din Pîrliţa (conducător Nicanor Buzovoi), de la Chirileni (conducător Ecaterina Bortă), de la Petreşti (conducător Pa­vel Borş). La fel de bună se arată şi roada la floarea soarelui. “Culturile sînt extraordinare. Au fost prelucrate la timp, au fost introduse erbicidele necesare”, a subliniat dînsul, după care a continuat: “Toate cîmpurile-s bune, dar aş menţiona în mod deosebit un teren de 140 hecatre de la Mănoileşti care se află în îngrijirea omului de afaceri Victor Vorobiov . Acesta e mai presus de orice laudă. Am vrut chiar să-l fotografiem şi să realizăm un panou”.

5 ani de muncă, 100 de mii de kilometri parcurşi, 8 tone de benzină consumate şi, în final, o carte de 2 kilograme 100 de grame. Este o statistică ce se referă la albumul „Românii din jurul României”, semnat de Vasile Şoimaru şi lansat, pe 12 iunie curent, la Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir” din Ungheni. „Drumurile mele au pornit de la cărţile lui Anton Go­lo­pen­ţia, omul care a cercetat, în 1931, satul meu natal, Cor­nova”, a subliniat Vasile Şoimaru. Menţionăm că An­ton Golopenţia a fost socio­log şi creatorul şcolii ro­mâ- neşti de geopolitică. În 1931, dînsul, împreună cu Henri Stahl, sub conduce­rea profesorului Dimitrie Gusti, a tur­nat filmul sociologic „Un sat basarabean – Cornova”. Vasile Şoimaru a mers şi mai departe, încercînd să găsească noi locuri pe hartă unde trăiesc de sute şi mii de ani români. 850 de fotografii, făcute în sate româneşti din Rusia, Ucraina, Serbia, Alba­nia, Polonia, Bulgaria, Unga­ria, Grecia, Macedonia şi-au găsit locul în cele 272 de pagini ale albumului „Ro­mâni din jurul României”. Nici de data aceasta, pămînteanul nostru nu s-a dez­min­ţit: două fotografii inse­rate în album sînt realizate în zona Culei, prima întitulîndu-se ”Tricolorul la prăşit pe Va­lea Culei”, iar a doua – „Fru­­moa­sa vale a Ichelului la Cor­nova şi Năpădeni”.

Ceea ce a făcut Vasile Şoi­ma­ru – nu doar fotografii, ci şi cercetări – trebuia să facă un in­stitut întreg, avea să menţio­ne­ze la lansare Eudochia Viziru, şefa Direcţiei economie şi refor­me, un bun prieten al autorului şi unul dintre cei care au contri­buit la realizarea lucrării respec­tive. Prezent la eveniment, Tu­- dor Gavriliuc, secretarul consi­li­ului orăşenesc Ungheni, istoric de profesie, a remarcat faptul că patriotismul de acum 20 de ani al multor şi multor persoane a cam dispărut. Vasile Şoimaru însă a rămas fidel idealurilor na­ţi­onale, a făcut numeroase sac­rificii pentru ca „să nu uităm de originea noastră, de unde am por­nit şi unde trebuie să ajun­gem”. „Aveţi între dumneavoastră un mare om”, a exclamat Emil Andreescu, doctor în economie de la Bucureşti, iar preşedintele raionului, Ion Harea, şi-a expri­mat certitudinea că prin această carte Vasile Şoimaru va trăi mulţi-mulţi ani înainte. „A coborît mai întîi în groapa cu premieri, a răsfoit apoi nea­mul Şoimăreştilor, a răscolit prin sfaturile lui Nicolae Iorga, după care s-a oprit la preotul-savant Paul Mihail care e născut tot la Cornova, şi-a imaginat viaţa în culori şi acum, eforturile sale    s-au încununat în această carte”, a descris activitatea din ultimii ani a bunului său prieten un alt unghenean, Constantin Cioba­nu, care şi el a contirbuit la apa­ri­ţia albumului respectiv. Fiind întrebat ce mai face cu economia, Vasile Şoimaru, con­fe­renţiar universitar la Acade­mia de Studii Economice din Chi­şinău, doctor în economie, a răs­puns: „Din economie mă hră­nesc. Celelalte le fac pentru suflet”. Prima lansare a albumului „Românii din jurul României” a avut loc pe 27 martie curent, în ziua cînd s-au împlinit 90 de ani de la semnarea actului Unirii Ba­sarabiei cu România. „Am dorit să fac acest cadou pentru toţi românii, chiar şi pentru cei care nu se consideră români”, a dec­larat Vasile Şoimaru. Au ur­mat alte lansări, inlusiv la Bucu­reşti. Ungheniul este primul cen­tru raional din Republica Moldo­va, unde s-a produs lansarea aces­tui album-monografie. Ap­roape 40 de cărţi din tirajul total de 2000 au rămas aici, graţie Consiliului raional, primăriei lo­ca­le şi unor persoane particulare. A doua zi, autorul trebuia să plece în Bucovina. Era aşteptat la Cernăuţi, la o nouă lansare. Lucia Bacalu

Acum un an, pe 17 iunie

Scriu acest editorial pe 17 iunie, ziua în care, acum un an, sărbătoream victoria unui şir întreg de persoane ce candidaseră la funcţia de primar al localităţilor din raion, inclusiv al Ungheniului. Erau 20 la număr, dintre care doar doi reprezentau Partidul comuniştilor. Restul – partidele care se declarau, la acel moment, în opoziţie. Bucurie mare pe piaţa din centrul Ungheniului. Urale, foc de artificii. Toate acestea însă aveau să se termine repede. Urmau zile de muncă încordată, de nelinişti, de nervi. Mulţi dintre cei aleşi atunci nici nu bănuiau ce îi aşteaptă, prin cîte încercări vor trebui să treacă. Parcurg lista primarilor aleşi în turul doi. Unul dintre ei, din păcate, nu mai este. Soarta îţi rezervă şi asemenea momente. Altuia, după cîteva luni de activitate, i-a fost organizat un flagrant, acesta fiind învinuit de luare de mită. Al treilea s-a certat cu toată lumea şi, practic, satul e paralizat. Cîţiva continiuă să rămînă în umbră şi, cu excepţia celor care i-au ales, nu-i mai cunoaşte nimeni. Dacă e să luăm la general, pot evidenţia doar două lucruri pozitive în ceea ce s-a întîmplat în această perioadă. Unu: primarii noştri, mai ales cei aleşi pentru prima oară, au demonstrat un interes viu pentru nou, au arătat că vor să facă multe. Dar a vrea nu înseamnă şi a putea. Doi: primarii noştri, majoritatea dintre ei, sînt mai deschişi, activitatea lor e mult mai transparentă. Probabil, şi graţie unor proiecte menite să schimbe mentalitatea. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem, mulţi dintre cei care acum un an radiau de bucurie pentru victoria obţinută de preferaţii lor, astăzi sînt dezamăgiţi şi nu se ştie dacă ar mai vota pentru aceiaşi candidaţi. De ce? Nu cred că răspunsul principal ar fi: „N-au făcut nimic”. În discuţiile pe care le-am avut cu persoane vizate, de mult mai multe ori am auzit o altă explicaţie: „Şi aceştia nu-s mai breji decît cei care au fost”. Asta ar trebui să ne îngrijoreze. Faptul că nu există bani suficienţi pentru a rezolva multiplele probleme, faptul că guvernarea centrală blochează orice iniţiativă venită din loca­-lităţile unde conducerea este de orientare democra-tică, este deja cunoscut şi înţeles de multă lume. Nu sînt înţelese şi nu pot fi înţelese unele decizii luate în această perioadă. Să nu credeţi că lumea nu are ochi şi urechi.

Recent, un film al regizorului moldovean, Igor Cobîleanski, a luat un premiu la Festivalul Internaţional de Film „Transilvania 2008”. E vorba despre producţia «(Plictis şi) Inspiraţie». Iar premiul se numeşte «Cel mai bun scurtmetraj al festivalului». Filmul prezintă povestea unui primar plictisit, a adjun­ctului său şi a poliţistului din sat. Toţi sînt în căutarea ins­piraţiei, dar, la un moment dat, alunecă spre ridicol. Pentru a realiza filmul, echi­pa de creaţie a ales locaţia gării din Pîrliţa. Un peisaj de toamnă tîrzie, calea ferată pustie şi un tren personal. Se pare că alegerea cineaş­ti­lor a avut succes, astfel că Pîrliţa a contribuit şi ea la acest premiu. În 2006, povestea vieţii mecanicului de cinema Mihai Ermac şi a soţiei sale, Eudo­chia, din satul Pîrliţa, Un­gheni a dus la o altă apariţie pe piaţa cinematografiei mol­doveneşti. În film apare toată istoria acestei familii care, timp de aproape 50 de ani, „a slujit cinematografului, a proiectat sute de filme, pur­tîndu-le din sat în sat, construind cu mîinile lor o sală de cinema, aprizînd oamenilor în suflet pasiunea pentru film”, se arată pe site-ul studioului de cinema OWH Studio din Chişinău. Regia filmuleţului îi aparţine Leontinei Vatamanu, fiica regretatului scriitor Ion Vatamanu, numele căruia îl poartă gimnaziul de la Pîrliţa. Pînă la ora actuală, nici unul dintre aceste două filme nu a fost prezentat publicului din R. Moldova, inclusiv din Pîr­liţa. În schimb, ambele pot fi gă­site cu uşurinţă pe internet. Cristian Jardan