CĂI se scrie fără cratimă, căci este un cuvânt care are înțeles deplin. El poate fi:
-substantiv comun, feminin, plural, nearticulat;
-verb-a se căi- a regreta, a-și recunoaște greșeala.
De exemplu :
“Pe vremea lui Șamgar, fiul lui Anat, pe vremea Iaelei drumurile erau părăsite și călătorii apucau pe căi strâmbe. (Judecători 5:6)
Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strâmbe se dă singur de gol. (Proverbe 10:9)
Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui, decât bogatul care umblă pe căi sucite. (Proverbe 28:6)
Atunci Domnul S-a căit de lucrul acesta: “Nu se va întâmpla una ca aceasta, a zis Domnul.” (Amos 7:3)
Atunci Iuda, vânzătorul, când a văzut că Isus a fost osândit la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginți, i-a dat preoților celor mai de seamă și bătrânilor. (Matei 27:3)
CĂ-I se scrie prin cratimă , deoarece se rostesc într-o singură silabă două cuvinte: că-conjuncție și i- forma populară a verbului a fi la modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular, pronume personal, persoana a III-a, plural, cazul dativ, forma neaccentuată.
De exemplu:
Domnul râde de cel rău, căci vede că-i vine și lui ziua. (Psalmul 37:13)
David a cunoscut că Domnul îl întărea ca împărat al lui Israel și că-i ridica împărăția din pricina poporului Său, Israel. (2 Samuel 5:12)
Dar Domnul n-a voit să nimicească pe Iuda, din pricina robului Său David, după făgăduința pe care i-o făcuse că-i va da totdeauna o lumină printre fiii săi. (2 Regi 8:19)
Să scriem corect!
