Suntem sfîrtecați ca niciodată,
Nimeni n-are griji, nici dor de noi
Și la ușa veșnic încuiată
Plînsu-nstrăinării e în toi.
——————————-
N-avem ceruri sacre în privire,
A pămînt amirosim pe plai
Și de-atîta boală-n omenire
Mierlele de-acum apun în rai.
——————————–
Și noi am apus, fiind în viață
Și noi, nenăscuți, ne-am făcut loc
În trecutul fără de noroc
Și ne dăm cu viitor pe față.
———————————–
Doamne, și-am rămas ai nimănui,
Doamne, și am fost ai Tăi odată,
Pînă ne-am tras sufletul pe roată.
———————————–
Cuvîntînd în graiul vîntului,
Suntem șoimi în vis, fără-ncetare
Zburînd înspre maicile din zare.
1 aprilie 2013
