E dăunător zahărul? Tu ce zici? E?Zahărul, sau zaharoza, e de fapt format din două molecule mai mici unite împreună, din glucoză şi fructoză, ambele foarte răspândite în natură. Zahărul în sine e un produs natural, obişnuit pentru trupurile noastre, tocmai de aia fiind mult mai bun decât îndulcitorii artificiali.
Dar de ce îl considerăm dăunător? Pentru că poate duca la diabetul zaharat insulinoindependent? Urâm zahărul pentru că ne îngraşă şi pentru că ne provoacă carii dentare şi pentru că suntem slabi moral şi inconştient am devenit dependenţi de el.
Deşi cu toţii ştim că abuzul de zahăr este dăunător şi încercăm cu toţii să evităm abuzul, de ce? Pentru că spre deosebire de glucidele complexe precum amidonul sau celuloza, pe care la întâlnim în produsele naturale, zaharoza se absoarbe foarte repede, e eliberată în sânge, unde începe să-şi manifeste efectele. Pe de o parte e bine, pentru că celulele nervoase preferă glucoza celorlalte surse de energie, motiv pentru care o primesc cu braţele deschise. De aici şi motivul pentru care există fenomenul de „sugar high” de la consumul excesiv, rapid de zahăr.
Pentru a putea accepta glucoza, celelalte celule au nevoie de ajutorul insulinei, care putem zice, deschide uşile pentru glucoză. Ok, şi care-i problema? Sunt două de fapt. Prima – suprasolicitarea pancreasului insulino-productor care nu e construit pentru a face faţă cantităţilor imense şi frecvente de glucoză. S-ar putea epuiza, ce-i drept, mai des apar alte probleme, care ne dau gata înainte să cedeze pancreasul. Pentru că celulele văd atât de multă insulină, ele presupun că aşa normal şi devin „ignorante” faţă de cantităţi mai mici. Acesta e unul dintre motivele pentru care e foarte greu de scăpat de consumul excesiv de zahăr – mai puţină (în limitele normalului) glucoză, respectiv nivelul de insulină în sânge mai mic, vor lăsa celulele flămânde. Deşi este hrană în sânge, acesta nu poate ajunge în celule, pentru că acestea s-au deprins cu cantităţi enorme şi nu mai reacţionează la cele normale. Asemănător drogurilor, e nevoie de cantităţi crescânde de zahăr, creşte glicemia, se instalează diabetul insulinoindependent. Şi mai e ceva: pentru organism, pe lângă cele descrise mai sus, creşterea nivelului de insulină în sânge, asemenea unui semnal de alarmă, ordonă organismului să păstreze şi acumuleze cu orice preţ. Body builderii folosesc acest efect pentru a acumula muşchi, dar în viaţa de ti cu zi, din lipsă de efort fizic (nu te supăra, dar nu poate fi considerat drept efort mersul pe scări, sau alergatul spre rutieră. Trupurile au fost proiectate pentru ore de lucru continuu, iar viaţa modernă e în 90% sedentară.) semnalul e interpretat ca necesitate stringentă de a acumula grăsime de rezervă. Tocmai de aia, chiar şi o masă sănătoasă poate deveni nocivă odată cu ingestia desertului.
Şi pentru că oamenii adoră să complice, să-ţi spun ce am descoperit astăzi. Pentru prima dată, am decis să mă apropii de standul cu batonaşe „Fitness”. Citind componenţa şi valoarea nutritivă, sincer sunt, ar trebui denumite batonaşe „Catastrofă”. 76% glucide, dintre care 60% zaharuri, doar 6% proteină şi 1%grasime. Cu acelaşi succes poţi mânca pâine cu zahăr…
...în cazul meu, am cumpărat, la acelaşi preţ, 2kg de mere.
Ce să zic, ai grijă ce mănânci, ignoră tendinţele şi modele actuale şi citeşte etichetele înainte de a băga ceva în gură. Alege cu minte şi fii sănătos.
Şi să nu uit, ignoraţi publicitatea, indiferent, de sfecla, trestie sau altceva, zahărul rămâne să fie doar zahăr, efectelea cestuia respectiv rămân aceleaşi. Nu există zahăr "bun" sau "sănătos" sau "inofensiv" sau "orice super zahăr a vrea companiile să credeţi". Peace!