A nins cumplit în plină primăvară,
Te-ai prăbuși sub fulgi, ce rol marcant!
Să-l joci și-apoi să mori a cîta oară,
În propria ta țară emigrant!
————————————-
Oriunde n-ai intra—străina limbă
Stăpînitoare-i, cu gînd sicofant.
Ești viu și crezul nimeni nu ți-l schimbă,
În propria ta țară emigrant!
—————————————
Muți te-ar dori stîrpit din rădăcină,
Să-ți dea statut de slujnic, aberant,
Să te tîrăști pe coate fără vină,
În propria ta țară emigrant!
————————————–
Să-ți zăvorască gura cu blesteme,
Să te înjure, să te lași perdant
Și urmărit de corbi s-apui devreme,
În propria ta țară emigrant!
———————————–
Și-abia atunci, cînd fi-vei doar cicoare,
Doar cimbru, busuioc ori crin galant,
Să simtă c-au pierdut un om sub soare,
În propria sa țară emigrant!
26 martie 2013
