Cu siguranţă nu tăgăduim adevărul, dacă spunem că ceea ce, ca stare lăuntrică comună – mai intensă în acest moment – domneşte în sufletele noastre este o vie aşteptare a Postului celui Mare. Există înaintea noastră o întreagă perioadă plină de provocări duhovniceşti şi prilejuri a căror fructificare a devenit o nevoie a sufletului nostru. Cu toţii înţelegem cât de mare nevoie avem să urcăm puţin către cele de sus, ca viaţa noastră să se schimbe cumva, să se preschimbe şi să se lase pătrunsă de harul lui Dumnezeu într-un chip simţit şi cu adevărat roditor. Există în sufletul fiecăruia dintre noi instalat dorul şi aşteptarea dumnezeiască şi sfântă pentru ceva mai înalt, pentru ceva… altceva, pentru ceva mai duhovnicesc şi mai esenţial în viaţa noastră. Ne aflăm, aşadar, chiar înaintea porţilor acestei binecuvântate perioade care este şi cea mai frumoasă a anului liturgic, cea mai cucernică, mai bogată în prilejuri şi şanse duhovniceşti. Deja atmosfera ei liturgică a devenit mai cu zdrobire a inimii chiar şi în cele exterioare: iluminarea bisericii scade, culorile veşmintelor sunt mai întunecate şi astfel fiecare dintre noi se adună mai mult întru sine. (more…)