Mama a plecat mult prea devereme... Tânără (fără vârstă), mai tânără decât dragostea mea pentru ea (și simt că și ea simte/știe asta!), și a plecat ușor, ca într-un poem de Grigore Vieru, „pășind/ pe semintele ce zboară/ între ceruri și pământ” sau poate pășind pe cele mai frumoase versuri care s-au scris până acum.